Venirea Svabilor in Banat

          Povestea, pe care o poartă în suflet bănăţenii începe acum trei sute de ani. Atunci, la 18 octombrie 1716, prinţul Eugeniu de Savoia, învingător la Zenta şi Petrovaradin, intra triumfal în Cetatea Timişoarei pe care Mehmed Paşa şi a săi tocmai o părăsiseră, după un cumplit asediu. 

       După cum a consemnat Francesco Griselini, la venirea Habsburgilor, Banatul era o întindere împădurită şi mlăştinoasă, iar locuitorii, nu prea numeroşi, trăiau în condiţii vitrege la sfarsitul sec. XVII...

           Alungarea turcilor şi înstăpânirea imperialilor au avut un efect civilizator decisiv, deşi rigurozitatea şi brutalitarea guvernării, au generat, iniţial, un curent de nostalgie după jugul de lemn turcesc.  

       Habsburgii, împăraţi ai Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, iar din 1806 ai Imperiului Austriac şi-au guvernat supuşii în spiritul catolicismului şi al unei legislaţii clare dar aspre - dura lex sed lex.

       În condiţiile în care, în Banat, tradiţiile naţionale se manifestau fără niciun fel de oprelişte şi existau şcoli cu predare în limbile etniilor din zonă, a fost posibilă dezvoltarea unui model de civilizaţie europeană modernă, cu dese fenomene de aculturaţie.  

     Majoritatea reformelor absolutismului luminat s-au materializat în timpul împărătesei Maria Tereza şi pe toată durata domniei fiului său Iosif. În această perioadă s-au desfăşurat ample lucrări de îndiguire, asanare şi canalizare care pe lângă extinderea suprafeţei agricole au avut ca rezultat şi diminuarea drastică a incidenţei malariei. În paralel se construiesc căile de comunicaţie, oraşele şi marile fortificaţii, iar Banatul montan cunoaşte o dezvoltare a industriilor. La începutul secolului XX, căile ferate, spre exemplu, însumau 1875 km.

.....sursa corbialbi.ro

sursa https://www.fantasticulbanat.com