PERSONALITATI LUGOJENE

Personaje care au adus un plus de valoare Lugojului

ION VIDU 1863-1931.A fost un cunoscut compozitor si dirijor.La chemarea fruntaşilor bănăţeni, Ioan Vidu pleacă la Lugoj în august 1888 pe postul de învăţător şi profesor de muzică la şcoala română. Totodată el preia conducerea „Reuniunii române de cântări şi muzică din Lugoj”, care fusese până atunci dirijată de profesori străini. Ion Vidu începe să compună, inspirat fiind din folclorul bănăţean, din vechile doine bănăţene. Corul dirijat de el devine unul dintre cele mai faimoase coruri ale timpului şi ducând faima Lugojului peste Carpaţi. Spre exemplu, la expoziţia universală din 1906 de la Bucureşti, „corul lui Vidu” a făcut furori la Arenele Romane cântând „Lugojana” sau „Sus opinca”. După unirea Banatului cu România a fost numit de Consiliul Dirigent profesor de muzică la liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Din 1 aprilie 1926 este numit de Ministerul Instrucţiunii inspector general de muzică pe toată ţara. Ion Vidu a scris muzică de teatru, vocal-simfonică, de pian, dar s-a remarcat mai ales prin lucrările corale. El a creat peste 160 de compoziţii pentru cor. Cele mai importante lucrări sunt „Lugojana”, „Ana Lugojana”, „Eroi au fost”, „Pui de lei”, „Răsunetul Ardealului”, „Din şezătoare”, „Negruţa”, „Auzi valea”, „Peste deal”, „Moartea lui Mihai eroul”, „Ştefan şi Dunărea”, „Pâc-pâc-pâc”, „Coasa”, A fost unul dintre fondatorii ziarului „Drapelul” din Lugoj, în coloanele căruia a publicat numeroase articole. A scris studii, articole, eseuri, cronici muzicale, poezii, pamflete, publicate în presa lugojeană şi centrală. Pentru scurt timp a fost director al revistei pedagogice „Educatorul” din Lugoj. După unire a fost apropiat de familia Brătianu şi s-a implicat în organizarea Partidului Naţional Liberal în Banat. A fost şi preşedintele filialei PNL din Lugoj.

ANISOARA ODEANU 1912-1972 , a fost o poetă, prozatoare și jurnalistă română. S-a nascut la Lugoj unde urmeaza școala elementară la LUGOJ și studiile liceale, între anii 1922 și 1929. Debutează literar în anul 1934 cu romanul Într-un cămin de domnișoare.

TRAIAN VUIA 1872-1950.S-a nascut langa Lugoj in satul Surducul Mic si a fost un inventator român, pionier al aviaţiei la nivel internaţional, membru al Academiei Române din 27 mai 1946. A inventat primul avion cu mijloace proprii de propulsie, cu care a efectuat primul zbor din istoria omenirii, ridicându-se de la sol prin mijloacele proprii ale aparatului in 1906. Studiile secundare le-a efectuat la Liceul de stat din Lugoj, iar în 1892 a susţinut examenul de bacalaureat.In perioada cat a fost la Lugoj experimenteaza mai multe aparate de zbor de tip zmeu. Pleacă la Budapesta pentru a-şi continua studiile.A fost bun prieten cu Coriolan Brediceanu colegu sau de liceu si care l-a sprijinit moral si material in demersurile sale. Ziua de 18 martie 1906 va înregistra primul succes aviatic al lui Traian Vuia, precum şi primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii in Franta la Montesson.

AUREL VLAICU 1882-1913. Pionier al aviaţiei, Vlaicu a proiectat şi construit unul din primele planoare româneşti, intitulat „Aurel Vlaicu-1909’’ . In anul 1912 efectueaza un zbor demonstrativ pe Campul Aviatiei la Lugoj.

GRAF JOHANN VON SORO (ortografie alternativa: Johann von Saurau, * n.1730 in Buda, monarhia habsburgica, † 15 februarie 1809 în Lugoj,) a fost un Feldzeugmeister, reprezentant al Imperiul Habsburgic in teritoriu si comandant general al Banatului Timisan. In 1805 s-a retras din armata si s-a mutat cu sotia lui Anastasia la Lugoj, unde avea posesiuni considerabile . Fosta Biserica Romano-Catolica Sfantul Donatus (din dealul viilor) este ctitoria lui Graf Johann von Soro sub hramul de Sfantu Donatus .

BELA LUGOSI 1882-1956, cu numele adevarat Bela Ferenc Dezso Blasko. S-a nascut la Lugoj si in cinstea orasului in 1903 si-a schimbat numele in Lugosi. Este un actor care a excelat în filme de groază precum “Dracula”. Cinematograful din Lugoj ii poarta numele in semn de respect pentru marele actor.

CAIUS BREDICEANU 1879-1953, a fost un politician și diplomat român. S-a născut la Lugoj, al doilea fiu al marelui avocat și politician Coriolan Brediceanu. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde a fost desemnat notar al istoricei ședințe din Sala Unirii. În 1921 a intrat în guvernul lui Take Ionescu fiind primul ministru bănățean din România Mare. În 1927 a fost numit ministru plenipotențiar in Braziliia 1921, Vatican 1927 si 1930 in Austria.

CORIOLAN BREDICEANU 1849-1909. Brediceanu s-a născut la Lugoj si tot aici s-a stabilit unde a fost un avocat și un om politic român, membru al comitetului central al Partidului Național Român (PNR) (1881 - 1892), deputat în Dieta Ungariei , a luat apărarea în procese politice intentate mai multor ziare și oameni politici români din Ungaria și Transilvania. Brediceanu l-a sprijinit financiar și moral pe inventatorul Traian Vuia, la realizarea primului aeroplan românesc. A avut patru copii: Tiberiu, muzician și folclorist, Caius, politician și diplomat, Sempronia, și Cornelia, soția lui Lucian Blaga

EFTIME MURGU 1805-1870 . El își începe activitatea în 1830 când intră în viața publică odată cu tipărirea lucrării sale "Combaterea dizertației" - (Wiederlegung) - ca răspuns împotriva defăimărilor maghiarului Sava Tököly, care punea la îndoială autenticitatea limbii și istoriei poporului roman. A fost unul dintre cei mai mari revoluționari democrați pașoptiști români de la revolutia din 1848. Este ales deputat în circumscripțiile electorale Lugoj in 24 iunie 1848 . La Lugoj, centrul politic al românilor bănăţeni, în ziua de 15/27 iunie 1848 convoaca o mare adunare populară pe „Câmpul Libertăţii” la care au participat circa 10.000 de români bănăţeni, ţărani, preoţi, intelectuali şi oameni mai înstăriţi.. Adunarea Naţională de la Lugoj a adoptat Programul denumit Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat .

Tiberiu Brediceanu 1877-1968. S-a nascut la Lugoj si a fost un compozitor, folclorist român şi jurist, fratele lui Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu şi tatăl lui Mihai Brediceanu. A participat şi în calitate de deputat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 A studiat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, după care a obţinut licenţia în drept la Budapesta. A participat la înfiinţarea Teatrului Naţional, Conservatorului şi Operei Române din Cluj (al cărei director a fost). A fost şi membru corespondent al Academiei Române, preşedinte al Conservatorului "Astra" din Braşov, director al Băncii "Albina", sucursala Braşov. Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănăţene şi maramureşene.

TRAIN GROZAVESCU 1895-1927. S-a nascut la 21 noiembrie 1895 în oraşul bănăţean Lugoj si a fost un tenor de talie mondială, apreciat de presa vremii drept un „al doilea Caruso”, stins prematur la vârsta de 32 de ani. Vocea lui a fost remarcată de marele maestru Ion Vidu, care l-a adus la faimosul "cor al lui Vidu". Acolo vocea lui s-a perfecţionat şi a progresat într-un ritm excepţional. După absolvirea liceului în 1914 la Lugoj, se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Budapesta, unde începe şi cursurile Academiei de Muzică, la cursurile de canto. Războiul îi întrerupe studiile, Grozăvescu fiind trimis pe frontul italian. A fost ofiţer de artilerie în armata austro-ungară. La finele războiului îşi reia studiile, obţine diploma în 1919 şi tot în acelaşi an debutează la Opera de la Cluj, înfiinţată şi condusă de compozitorul lugojean Tiberiu Brediceanu. Marile opere europene de la Budapesta, Viena şi Berlin îl angajează rând pe rând. Cântă şi pe scenele operelor de la Praga, Brno, Salzburg sau Oslo. La fiecare reîntoarcere în România şi pe pământurile natale, este aclamat de un public care vedea în el o adevărată mândrie naţională.

VICTOR VLAD DELAMARINA 1870-1896.S-a nascut langa in Lugoj in satul Mic azi Victor Vlad Delamarina si a fost un marinar, militar, poet şi scriitor român, acuarelist. S-a remarcat prin poeziile sale scrise în dialect bănăţean.A scris „Ăl mai tare om din lume”, Provine dintr-o familie de intelectuali din satul Chizătău înrudită cu familia Bredicenilor din Lugoj. În 1876 este înscris direct în clasa a doua, şi pe parcursul anilor schimbă diverse şcoli din Lugoj. În 1881 este înscris la gimnaziul din oraş. Din 1890, timp de doi ani, urmează cursurile şcolii militare superioare din Bucureşti iar în 1891, vara, face o călătorie cu Bricul Mircea pe Marea Neagră, prin Bosfor, pe Marea Egee. Pictează acuarele inspirate din peisajul marin. n luna iulie 1892 este confirmat ofiţer şi îşi ia serviciul în primire ca sublocotenent de marină la Galaţi, apoi la Sulina, pe vasul Bistriţa. În 1893 face o călătorie mai lungă, bogată în impresii, pe crucişătorul Elisabeta. În 1894, în ziarul timişorean „Dreptatea”, apar cele dintâi versuri şi note din călătoria pe bricul „Mircea”, semnate „Delamarina”. În aprilie 1895 este înaintat la gradul de locotenent de marină.

AUGUST KANITZ 1843-1896. S-a nascut la Lugoj in 1843 si a fost un botanist, algolog, micolog, pteridofitolog, profesor universitar, membru al Academiei de Științe din Ungaria și membru corespondent al Academiei Române, șvab bănățean de origine evreiască care s-a identificat în timpul vietii din ce în ce mai mult cu națiunea maghiară. Abrevierea numelui său în cărți stiinfifice este Kanitz.Intre 1879 și 1881 a publicato lucrare despre fauna Romaniei. A fost ales (1880) membru al Academiei de Științe din Budapesta precum membru corespondent al Academiei Române (1882) si a devenit cavaler al Ordinului „Coroana României”.

ANDREI MOCIONI 1812-1880 ,jurist, om politic, personalitate marcantă a românilor bănăţeni. A fost ales deputat in parlamentul de la Budapesta în 28 februarie 1869, din partea circunmscripției Lugoj

Koloman Wallisch s-a nascut la Lugoj la 28 februarie 1889.A fost un om politic de orientare social-democrata.Primul Război Mondial a izbucnit exact în perioada în care îşi făcea stagiul militar în Armata Imperială. După război, trecutul său de lider al muncitorimii l-a atras spre ideile bolşevice ale lui Bela Kun, care a proclamat Republica Sovietică în Ungaria, Este ales primar al oraşului Bruck an den Mur. Între anii 1930 şi 1934 a fost membru al Parlamentului Austriac, fiind ales pe listele Partidului Social Democrat şi reprezentând regiunea Stiria.Două oraşe din Stiria Superioară, Bruck şi Kapfenberg, au pieţe pe care le-au numit după liderul social-democrat născut la Lugoj.

FILARET BARBU 1903. S-a nascut la Lugoj si a a fost un compozitor român de operetă. A urmat cursurile secundare la Lugoj şi Caransebeş. A absolvit conservatorul la Viena, unde a studiat vioara şi contrapunctul cu maeştrii vienezi, între 1922-1926, la Neues Wiener Konservatorium. a devenit profesor de muzică la liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj şi dirijor al corului "Ion Vidu", la a cărui înfiinţare, în 1922.Printre lucrariile muzicale se enumera Privighetoarea albă (vodevil în 2 acte), 1924 Lugojana nouă (prelucrări corale), 1928 Armonii bănăţene (operetă în 3 acte) 1935

JACOB MUSHONG 1868-1923. A fost un mare industriaş bănăţean care a făcut avere producând cărămidă. Bunicii şi străbunicii lui Muschong făceau cărămidă manual, în ateliere de la marginea Lugojului. La vârsta de 20 de ani, se căsătoreşte cu Margareta Bohn, fata unui renumit industriaş german, specializat în producerea de ţigle şi cărămizi, care a construit fabrica de cărămizi de la Jimbolia, de la Cărpiniş şi avea mai multe fabrici în Europa. La 20 de ani, Muschong şi soţia sa înfiinţează firma "M. Bohn & Comp." care construieşte la 1888 o fabrică de cărămizi la Lugoj. După câţiva ani construieşte aici o noua fabrică iar mai apoi cumpără şi fabricile concurenţilor săi. În 1908 firma îşi schimbă numele în "J.Muschong & Comp." Cărămida şi ţigla produse de Muschong erau de mare calitate şi erau vândute în tot Imperiul Austro-Ungar, iar mai apoi şi în România Mare. Muschong a construit mai multe fabrici în Banat dar şi una la marginea Budapestei. Numele său s-a legat şi de soarta Băilor Buziaş, pe care le-a cumpărat şi unde a amenajat staţiunea cu acelaşi nume. După Marea Unire de la 1918 autorităţile române au început persecutarea lui Jacob Muschong, considerând că se opune dezvoltării capitalului românesc. Este şicanat şi persecutat printr-o amplă campanie de denigrare prin presă.

IOSIF CONSTANTIN DRAGAN 1917-2008.S-a nascut la Lugoj si a fost un un om de afaceri român ocupand mult timp primul loc intre cei mai bogati romani, stabilit de decenii în Italia. A fost un mare sustinator si conoscator al civilizatiei dacice. A scris mai multe cărţi, în general cu tematică istorică. A scos buletinul istoric Noi tracii, deasemenea cartea Prin Europa (4 vol.) unde primul volum este dedicat in totalitate perioadei interbelice in care a trait la Lugoj. Iosif Constantin Drăgan a absolvit studiile juridice la Universităţii din Bucureşti, de la care a obţinut licenţa în drept, în anul 1938. După absolvirea serviciului militar, ca artilerist, Institutul Italian de Cultură îi acordă, în anul 1940, o bursă de studiu, în Italia. După ce termină a doua facultate, la Universitatea din Roma, unde a studiat ştiinţe politice şi economie, Drăgan îşi dă doctoratul în jurisprudenţă, tot la Roma. A fondat două edituri (Nagard în Italia şi Europa Nova în România), o universitate privată Universitatea Europeană Drăgan fondată în 1991 la Lugoj, o staţie TV, un post de radio (Radio NovaFm), un ziar săptămânal (Redeşteptarea) şi un cotidian local (Renaşterea Bănăţeană). De asemenea a mai finanţat construirea lângă Orşova a unei statui înalte de 40 de metri a lui Decebal fiind cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

WUSCHING KONRAND PAUL 1827-1900.S-a nascut la Lugoj in 10 ianuarie 1827 si a fost un cunoscut medic legist, compozitor si publicist.A facut scoala elementara in Lugoj si a absolvit liceul in orasul unguresc Pecs.În 1847-48 a fost profesor în Buda și apoi un voluntar civil în timpul războiului de independență. La 26 august 1848, ministerul la numit Consilier Sef la Lugoj.În anul 1852 a fondat Societatea muzicală germano-maghiară Lugosi, care a obținut succese naționale semnificative.în 1948 a fost îmbinată în Corul Român Ion Vidu. În 1857 a primit medalia de argint papală pentru compozițiile bisericii sale.

VALERIU BRANISTE 1869-1928. A fost publicist, om politic, membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. ânărul Valeriu a urmat şcoala primară în satul natal Tarnava Mare, liceul la Braşov, apoi a absolvit gimnaziul la Sibiu şi a urmat facultatea de Filosofie de la Budapesta şi Viena. A fost târât prin numeroase procese de presă şi în martie 1895 a fost condamnat pentru „agitaţii” în nu mai puţin de 24 de procese, la 2 ani de închisoare şi 1.300 florini amendă de catre statul maghiar. Apărătorul său a fost Coriolan Brediceanu cu care va lega o prietenie puternică. În anul 1900 Valeriu Branişte se reîntoarce în Banat şi de data aceasta se stabileşte în adevărata capitală a românilor bănăţeni: Lugoj. Împreună cu intelectualii din oraş pune bazele ziarului naţional-politic „Drapelul”, care va apare de două ori pe săptămână, până în 1920. Din 1905, concomitent cu „Drapelul”, destinat intelectualilor români, scoate revista „Banatul”, adresată oamenilor simpli. Valeriu Branişte s-a ocupat intens de organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În 1919 fost numit şef al Resortului (Ministerului) Culte şi Instrucţiuni Publice din cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei.

EMMERICH SCHWACH 1880-1959. S-a nascut la Lugoj in 1880 si afost un mare compozitor germano-roman, violonist si dirijor.Inca din Copilarie a avut numeroase concerte la Lugoj ca violonist. Cu dirijorul Wenzel Josef Heller a apărut în Szeged, Osijek, Timișoara și alte orașe. În 1906 a fost solistul unui concert de vioară al lui Beethoven.Până la izbucnirea primului război mondial, el a fost, de asemenea, dirijor al Lugoscher Comercial Choral Society. A avut mai multe lucrări corale cum ar fi Banateanca, cu motive romanesti marsuri pentru muzica militara.

VASILE MANIU 1824-1901. S-a nascut la Lugoj si a fost istoric, revoluţionar paşoptist, publicist, scriitor, om politic, deputat şi senator, membru titular al Academiei Române. A studiat cu profesori privaţi, a învăţat limba germană, a frecventat şcoala normală germană şi gimnaziul din Lugoj înfiinţat în 1836. Apoi a continuat la Arad şi în fine liceul l-a făcut la Timişoara. După terminarea liceului a studiat dreptul la Budapesta, în perioada în care în capitala ungară avea loc o organizare fără precedent a intelectualităţii româneşti. Revoluţia de la 1848 l-a prins pe Maniu în mijlocul evenimentelor, implicat în activitatea cercurilor revoluţionare şi în contact direct cu societăţile secrete bucureştene. A îndeplinit chiar rolul de om de legătură între Eftimie Murgu şi Nicolae Bălcescu. Alături de alţi intelectuali bănăţeni precum Andrei Mocioni, Ioan Mocioni sau Iulian Dobran, luptă pentru cauza Banatului. Studii istorice:Disertaţiune istorico-critică şi literară, tractând despre originea românilor din Dacia Traiană, 1857 Unitatea latină sau cauza romană în procesul naţionalităţilor din punct de vedere istoric, juridic şi politic, 1867

EMANOIL GOJDU 1802-1870 .S-a nascut la Oradea si a fost numit primul comite suprem roman al Carasului cu resedinta la Lugoj . In anul 1860.De profesie a fost un avocat de succes si patriot roman . A fost luptator pentru drepturile romaniilor din Banat si Transilvania a participant al revolutiei pasoptiste de la 1848-1849.Prin testamentul făcut la Budapesta în 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu şi-a lăsat averea "acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. În acest sens a fost constituită o fundaţie. Acestă fundaţie a funcţionat între 1870 şi 1917, acordând foarte multe burse studenţilor români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza şi Victor Babeş.

SZENDE BELA 1823-1882. S-a nascut la Lugoj in 4 aprilie 1823 si a fost un politician si ministru al apararii in imperiul Austro-Ungar.A absolvit scolile inferioare si superioare din orașul său natal, apoi în Szeged, Košice si Pesta. A fost consilier în Ministerul Apărării între 2 ianuarie 1869 și 1872, iar de la 15 decembrie 1872 până la moartea sa a fost Ministrul Apărării pentru guvernele Slavy, Bittó, Wenckheim și Kálmán Tisza.

TIMOTEI POPOVICI 1870-1950. A fost preot, profesor, dirijor, folclorist şi compozitor. In anul 1895 la Lugoj a devenit dascăl,pe lângă această activitate fiind şi secretarul Reuniunii de cântări şi muzică. Înainte de plecarea de la Lugoj a început activitatea de compozitor, cu lucrarea M-aş mărita. La 1 Decembrie 1918 a participat la Marea Unire de la Alba Iulia, unde a dirijat piesa Sosit-a ceasul liberării, creaţie ad-hoc a sa. Între 1918-1919 a fost membru în Gărzile Naţionale Române, înfiinţate în Transilvania după prăbuşirea monarhiei austro-ungare în toamna anului 1918. In anul 1946 a înfiinţat Conservatorul de muzică din Sibiu. În anul 1949 părăseşte Sibiul şi pleacă la Lugoj. Unele dintre cele mai cunoscute colinzi româneşti de Crăciun (Trei păstori, Astăzi s-a născut Cristos, Florile dalbe) au fost prelucrate de Timotei Popovici. Una dintre cele mai cunoscute melodii învăţate azi în şcoala primară, La oglindă, are muzica de Timotei Popovici.

ION POPOVICI BANATEANU 1869-1893.S-a nascut la Lugoj si a fost un cunoscut nuvelist, promotor al limbii literare bănăţene. A urmat liceul maghiar la Lugoj, liceul român "Andrei Şaguna" de la Braşov, liceul confesional din Beiuş, apoi din nou la Braşov, pentru ca în toamna anului 1890 să treacă la institutul pedagogic şi teologic de la Caransebeş. Referindu-se la opera "În lume", Titu Maiorescu aprecia că Popovici-Bănăţeanu este "cel mai dibaciu descriitor al datinelor şi năravurilor" lugojenilor.

LUCIAN BLAGA 1895-1961.A fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român. a studiat filosofia şi biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 şi 1920, obţinând titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu fiica lui Coriolan Brediceanu din Lugoj, cea care îi va deveni soţie. În 1924-1925, locuieşte în Lugoj unde s-a daruit cauzei presei româneşti din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj şi Banatul din Lugoj. A fost ales membru al Academiei Române în anul 1937. În anul 1926 a intrat în diplomaţie, ocupând succesiv posturi de ataşat cultural la legaţiile României din Varşovia, Praga, Lisabona,Berna şi Viena

AUREL C. POPOVICI 1863-1917.S-a nascut la Lugoj in 16 octombrie 1863 si a fost un jurist si un politician roman. În 1906 a propus federalizarea Austro-Ungariei în asa-zisele State Unite ale Austriei Mari.Conceptul presupunea înființarea a 15 provincii autonome (state), constituite pe principiul naționalității, respectând frontierele etnice, beneficiind de o largă autonomie internă, după modelul elvețian sau american. Împreună cu alți intelectuali români din Partidul Național Român (1892), el a semnat Memorandumul Transilvaniei.

GEORGES DEVEREUX 1908-1985. S-a nascut la Lugoj in 13 septembrie 1908 si a fost un psihoterapeut franco - american, fondatorul etnoanalizei și a etnopsihiatriei.Originar al unei familii de evrei de limbă maghiară si germană bine situati si educați. Tatăl său, Eugen (Jenõ), era avocat, cu vederi socialiste și admirator al culturii franceze. Mama sa, Margarethe (Margit), era în schimb germanofonă și admiratoare a culturii germane.A arătat, de mic, talent la muzică, cântând la pian, compunând melodii si scriind poezii.La sfârsitul anilor 30 s-a interesat tot mai mult de psihanaliză si de psihiatria transculturală. Naturalizat american, s-a înrolat în marina militară a S.U.A. si a participat la al doilea război mondial, cu gradul de locotenent. Din 1959 s-a stabilit la New York City ca psihanalist. În 1962 a fost invitat de Roger Bastide și Claude Lévi-Strauss pentru a preda etno-psihiatria și psihanaliza la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris.

Ferenc Weisz Ferenc 1800-1888 .S-a nascut la Lugoj in 1 august 1800 si a fost un comerciat , bancher si un pioner al asigurarilor din imperiul Austro-Ungar. La vârsta de 16 ani a fost dealer, iar în 1826 a fost reprezentant al Companiei de asigurări din Trieste. În 1838 a deschis un magazin în Pest. În 1841 a înființat o casă bancară. În 1861 a fost ales primar al Pestei , unde a inițiat înființarea mai multor instituții publice (case de vânătoare, băi de dunăre gratuite, antrepozite publice, conducte de apă și gaze...).

STEFAN MOLDOVAN 1813-1900. S-a nascut la 6 august 1813 si a fost a fost un cărturar transilvănean, profesor la Blaj, apoi protopop unit (greco-catolic) de Mediaş, ulterior profesor şi prepozit al Episcopiei de Lugoj panala moartea sa in 1900.Preotul Ștefan Moldovan este principalul coordonator al ediției jubiliare a “Șematismului Greco-Catolic” de Lugoj apărut în anul 1903, după moartea istoricului. Scrie și o istorie a orașului Lugoj, manuscris rămas nepublicat, in care descrie harta tunelurilor subterane ale Lugojului de pe vremea Mariei Tereza.Este primul român care cercetează științific vechi biserici românești de piatră din România, realizând și desene ale monumentelor.

JOHANN HEUFFEL 1800-1857. A fost un cunoscut medic si botanist al Banatului.S-a născut la 29 decembrie 1800 la Modra (Modor), orăşel din zona Bratislavei, Capitala Slovaciei de azi. A făcut mai întâi Facultatea de Filosofie la Bratislava, apoi Medicina la Viena şi Budapesta. Între anii 1826 – 1829 devine medic la Arad.Studiaza zona Banat si a Ardealului în căutare de plante medicinale. A descoperit peste 70 de plante medicinale cu clasificari internationale. Multe dintre acestea ii poarta numele sau fac referire la persoana lui.In mai anul 1829 Heuffel s-a mutat la Lugoj, unde a fost cunoscut nu numai ca medic, ci si ca un cunoscător al plantelor medicinale si ca un homeopat.

Alexandru Ternovici (Alexander Josef Ternovits) s-a născut la Lugoj, la 11 aprilie 1929. Tatal fiind un renumit arhitect de biserici din Banat, putea mosteni talentul actoricesc doar de la mama sa, care la varsta de 14 ani a incercat sa fuga la Viena pentru a deveni actrita. Fiind elev (si absolvent) la Liceul Piarist din Timisoara a practicat mai multe sporturi, rugby, tenis, schi, înot și atletism, ajungând multiplu campion national la proba de viteza. Din 1957 a devenit actor al Teatrului German de Stat din Timișoara unde a atras atentia regizorului Francisc Munteanu care i-a dat un rol in filmul "Lada cu zestre". A jucat până în 1987 la Teatrul German Timisoara când a decis sa rămână în Germania la München.Dupa 1990 a colaborat cu Teatrul German din Timisoara si din anul 2000 s-a reintors definitiv la Timisoara, redevenind actor al Teatrului German. A mai jucat in filmele Sfînta Tereza si diavolii (1973), Pe aici nu se trece (1975) si Drum nou (1961). In prezent Buju (cum e alintat de prieteni si de timisoreni) s-a retras din activitate, dar poate fi intalnit pe strazile timisorene.

VIRGIL SIMONESCU 1881-1941 .S-a nascut la 5 aprilie 1881 in Gldana Romana si a fost un renumit pictor local.Studiile primare le-a efectuat în comuna natală, apoi a urmat liceul la Sibiu, Orăştie şi Lugoj.Studiile superioare le-a urmat la Academia de Belle Arte din Munchen, unde i-a avut ca profesori pe von Diez, Stei şi Raup. La universitatea bavareză, Simonescu s-a format ca pictor academic. Apoi, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele, a călătorit în Italia, Franţa, Germania şi Austria.După întoarcerea acasă, a funcţionat ca profesor de desen la Lugoj, numit după unirea Banatului cu România. O bună parte din activitatea sa a fost dedicată picturii murale, el fiind autorul a numeroase biserici din Banat (Lugoj, Mehadia, Făget, Buziaş, Bocşa-Română, Reşiţa, Coştei) sau din Transilvania. În ce priveşte tablourile sale, ele sunt create în stil clasic, caracteristic şcolii müncheneze pe care a urmat-o. Pe plan publicistic a contribuit cu articole de critică artistică în revista Luceafărul din Sibiu.

MIHAI BEJAN 1838-1908 S-a remarcat prin activitatea sa, ca membru al Camerei Notarilor Regali Timișoara. A fost unul din reprezentanţii de frunte ai tinerimii universitare române aflate la studiu în Pesta. Deşi episodica sa practică parlamentară, ca deputat guvernamental în Dieta de la Pesta, iar mai apoi implicarea în fundamentarea unor instituţii culturale ale maghiarilor lugojeni i-au atras unele reacţii cu accente critice, exprimate uneori cu nuanţe virulente în presa de expresie românească, Mihail Bejan s-a dedicat ulterior, plenar, unor generoase proiecte culturale promovate sau înfăptuite de intelectualitatea românească lugojeană: manifestările Societăţii pentru Fond de Teatru Român (Lugoj, 1888), activitatea Reuniunii Române de Lectură, constituirea ASTREI bănăţene (1896), Punerea în circulaţie a controversatei Table de la Lugoj, beneficiind de girul lui Valeriu Branişte, a contribuit la crearea unui efervescent spirit polemic , care a impulsionat dezbaterile lingvistice privind vechimea şi evoluţia limbii române scrise.

CAMIL PETRESCU 1894-1957 a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet si in perioada primului razboi mondial pana la instalarea administratiei romane din 1919 in regiunea Banat a locuit si la Lugoj .In perioada cat a stat la Lugoj a indragit orasul unde si-a facut multe prietenii integrandu-se vietii orasului. La celebra " masa poganilor" in perioada primului razboi mondial cat a stat la Lugoj pana in 1919 a participat si cunoscutul filozof Camil Petrescu fiind apreciat pentru modul intelectual in care prezenta si comenta evenimentele acelei perioade din primul razboi mondial.Insusi filosoful Camil petrescu a fost un combatant al primului razboi mondial.In perioada cat a stat in Lugoj a fost preocupat si de operele literale si ascris versuri si proza. A publicat numeroase articole si in ziarul Banat din Lugoj. ...Este cunoscut pentru operele Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procus , Un om între oameni, Jocul ielelor....

WALTER MICHAEL KLEPPER 1929-2008 ...s-a născut în Lugoj ca fiul unui tâmplar. A urmat școala generală germană și gimnaziul din Lugoj, unde s-a remarcat deja pe plan muzical prin faptul că a condus corul școlar. Din 1960 este membru în Uniunea Compozitorilor din România. În perioada 1962-1972 a activat ca compozitor liber profesionist, profesor de pian și șef al unei orchestre de cameră. A fost docent pentru formă muzicală și orchestrație la conservatorul din București unde a condus în perioada 1968-1970 și studioul de muzică al conservatorului. În 1970 s-a mutat la Brașov unde a fost timp de doi ani docent la Facultatea de Muzică a Universității din Brașov. A fost mai apoi pentru un scurt timp director artistic la Opera de Stat din București . Lucrari....Simfonia nr.1 Op.1, 1958, cantată pentru solist. cor mixt și orchestră Op.2, 1959 ,Impresii din Reșița, triptic simfonic Op.3, 1962, cvintet pentru instrumente de suflat Op.19, 1985.... Klepper a mai scris muzică pentru scenă , muzică de film, și un număr mare de lucrări pentru cor.

Asboth Lajos 1803-1882 s-a nascut într-o familie maghiara de origine engleza. Tatal sau a fost János Asbóth (1768-1823), un agronom, director la Georgicon Keszthely, iar mama s-a a fost Anna Anna Tátrai (1780-1842). A studiat la Academia Armatei Vieneze si a intrat în Armata Imperiala în 1820. În 1844, in calitate de capitan, s-a retras si a trait o perioada in Lugoj. ....In 1861 a emigrat in Statele Unitate ale Americi unde a participat la Razboiul de Independenta ....A detinut importante proprietati in Lugoj pe Str. Bocsei si Gheorghe Baritiu . Pe Str. Bocsei a construit singura cladire din Lugoj cu influente arhitecturale americane....

MAKAY SANDOR 1806-1890 se trage dintr-o veche familie nobiliara din Lugoj si a fost un inalt functionar al Comitatului cu resedinta la Lugoj, de trei ori Subprefect in Comitatul Caras ... in 1849, 1861 si 1868-1872.A detinut numeroase proprietati in Lugoj.

GEORGE DOBRIN 1862-1952. S-a nascut la Lugoj si a fost deputat in Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. George Dobrin urmează studiile la Şcoala de ofiţeri din Viena după care va începe cursurile la Facultatea de Drept. Înaintează repede în cunoştinţe şi experienţă şi ocupă funcţia de avocat la cancelaria lui Coriolan Brediceanu. Este numit preşedinte al Reuniunii de cântări din Lugoj În cursul activităţilor sale a sprijinit şi apariţia gazetelor Dreptatea şi Drapelul din Lugoj. Publică o serie de peste 160 de articole de mare însemnătate politică,naţională şi culturală În capitala Ungariei a obţinut titlul de doctor în drept. În 1919, când Banatul a trecut în sfârşit sub stăpânire românească , Consiliul Dirigent de la Sibiu l-a numit pe Gheorghe Dobrin prefect al judeţul Caraş-Severin, fiind astfel primul român care a condus acest judeţ.

JOSEF POSIPAL -fotbalistul cu Titlu Mondial nascut in Lugoj.

JOSEF POSIPAL (20 iunie 1927 - 21 februarie 1997 ) nascut in Lugoj

JOSEF POSIPAL (20 iunie 1927 - 21 februarie 1997 ) nascut in Lugoj este cel mai legendar nume al fotbalului romanesc. In Lugoj si-a petrecut primii 16 ani din viata. Josef a fost fiul unui brutar de origine germana, Peter Posipal si a unei unguroaice, Anna Maria. In Lugoj se pare ca a jucat la echipa locala Vulturii...

Josef Posipal a emigrat in strainatate in 1943, m-ai exact in Germania de Vest. Pentru a evita unele probleme, si-a schimbat numele în Josef Berwanger.

Posipal a devenit intr-un timp destul de scurt unul dintre cei mai buni fundasi nu doar din Germania de Vest ci chiar din lumea intreaga.. A jucat la Hamburg unde a cunoscut cea mai prospera perioada din intreaga istorie a clubului: 8 titluri de campioana!

Apogeul carierei sale a fost la Mondialul din 1954 cand Germania de Vest castiga finala în fața Ungariei lui Ferenc Puskas, devenind singurul roman campion mondial. De mentionat ca Lugojeanul Josef Posipal a avut calitatea de capitan al echipei germane....

In semn de respect Lugojul ar trebui sa aiba numele unei strazi cu acest mare fotbalist de talie mondiala JOSEF POSIPAL....

HEINRICH LAY n 1928

Heinrich Lay cetatean de onoare al Lugojului se trage din grupul etnic al svabilor din Banat . A urmat scoala elementara din Sânandrei din 1935 si 1939, apoi institutia de invatamant Banatia din Timisoara pana in anul 1944. Din 1950 a studiat istoria la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca , dar in mai 1952 din cauza "fundamentelor sale sociale nesanatoase" a fost respins si deportat cu multi locuitori ai regiunii Banat (...si din Lugoj) in stepa Baragan . Dupa intoarcerea sa in septembrie 1954, sa inscris din nou la Universitatea Babeș-Bolyai si si-a terminat examenul de stat in iulie 1956. A lucrat pana in 1986 ca profesor de istorie la Lugoj (A. Odeanu, C. Brediceanu) fiind foarte apreciat de elevii . In 1986 sa mutat in Germania, mai intai la Rosenthal (Hesse) , apoi la Haina , unde a lucrat in arhiva manastirii Haina pana la pensionarea sa în 1991.
-a scris numeroase eseuri si lucrari despre regiunea Banat, publicate in ziare sau publicate ca carti.

300 de ani în regiunea Dunarii: Destinul si performanța svabilor dunareni in sud-estul Europei , cu Paul Ginder si Ingomar Senz :

Contributii la Donauschwäbische Folk si Heimatforschung , Donauschwäbische Kulturstiftung, München, 1990
De la "Gartengasse lui Arnold" până la "Zorilor-Straße": numele straziilor Lugoj de la inceputurile lor pana in prezent; Istorie locala, istorie, istorie locala, folclor si lingvistica , 1992
O suta patruzeci de ani Lugoscher Presse (1853-1993): Publicatiile periodice in limba germana in oras pe Temesch , 1993.
Lugoscher Volkstheater: o secțiune de istorie culturala din oras pe Timis; sectiunea germana a teatrului popular din Lugoj de la inceputurile sale pana la auto-dizolvare 1970-1988 publicata in 1994 la Lugoj si publicatiile sale periodice de la inceputurile lor pana in prezent (1853-1995):

Documentatie. Un capitol despre istoria culturala din orasul Lugoj .

Ebendorf: Monografia si cartea unui oras german de piata in Banat ( 1786-1992 ) , comunitatea Ebendorf, 1999.Banatul: 1849 - 1867; voievodatul Serbia si Temescher Banat 1849 - 1860; era liberala si asezarea austro-ungara 1860 - 1867. Documentatie istorica .Contributii la cercetarea locala si nationala donauschwäbischen.

Cartea familiala a parohiei romano-catolice Sanktandres în Banat 1739 - 2009 si sucursala sa Kowatschi 1844 - 1861: