Spanii Lugojului

15.11.2020

Spanii-Comitii Lugojului ; 1780-1907

  Lugojul aflat geografic la confluenta dintre campie si deal, pe parcursul istoriei sale ajunge treptat sa fie capitala administrativa a Banatului Montan unde isi aveau sediul fostii conducari ai aceste regiuni . Denumirea de span este o denumire populara care provine de la denumirea oficiala din maghiara de foispan, germana de gespan si care era data conducatorilor supremi ai comitatelor cunoscuti si sub denumirea de comiti . Comitii erau numiti direct de guvernul Regatului Ungar, multi dintre ei aveau rang nobiliar de conte, baron si unii dintre ei provin din vechi familii nobiliare cu origini din Europa Occidentala care au fost '' naturalizati '' primind diverse titluri nobliare in cadrul Imperiul Habsburgic , devenit Imperiul Austriac si ulterior Imperiul Austro-Ungar . Spanii au fost cei mai inalti functionari ai comitatului si multe zone sau proprietati ale comitatului erau asociate cu denumirea de span, cum ar fi la Lugoj zona care are denumirea de  '' Moara Spaneasca ''.

Sediul Comitatului (Prefectura) Lugoj in 1910 -editare foto

     Istoria Lugojului ca si centru regional administrativ este cunoscuta inca din anul 1369, cand era centrul administrativ al unui district romanesc cunoscut sub denumirea de Valachorum Kneziorum Districtus Lugas si cuprindea 15 -20 de localitati . In perioada 1526-1658 a existat unitatea administrativa Banatul de Lugoj - Caransebes si a cuprins estul Banatului (parte a Banatului Montan), cunoscut ca urmas succesoral al fostului Comitat de Severin .

      In 1718 sub noua administratie habsburgica din Banat , se reinfinteaza Districtul Lugoj cu resedinta in orasul Lugoj, dar sub o forma noua si moderna de administrare specifica in acea perioada in Europa Occidentala si a existat in mod constant pana in anul 1778. Districtul Lugoj din perioada habsburgica a avut cel putin 4 subdivziuni adminstrative ( Lugoj, Lunca , Faget si Sarazani ) cea cuprins constant intre 90 si 100 de localitati . O scurta perioada Districtul Lugoj cu administrare imperiala austriaca neoabsolitista a fost reinfiintat in perioada 1850-1860 in cadrul provinciei Voivodina Sarbeasca si Banatul Timisan. Este perioada in care se construieste la Lugoj cea mai impunatoare cladire administrativa construita in 1859 si care a fost sediu de District, ulterior de Comitat si dupa 1919 al Palatul Administrativ al Judetului in cadrul caruia era si institutia Prefecturii cu resedinta la Lugoj...

Comitatul Caras-Severin - resedinta Lugoj

     Incepand cu anul 1779 se reinfiinteaza comitatul Caras cu resedinta la Lugoj si este incorporat in Regatul Ungariei aflat in cadrul Imperiului Habsburgic, respectand intr-o oarecare proportie suprafata Comitatului Caras din perioada medievala . Comitatul Caras se intindea de la Mures, in nord, pana aproape de Dunare . In anul 1880 se infiinteaza comitatul Caras -Severin cu resedinta la Lugoj, ca urmare a unificarii comitatelor Caras si comitatul Severin si Lugojul ajunge sa administeze o suprafata gigant de 11032 km patrati, aceasta zona find cunoscuta si sub denumirea de Banatul Montan ....

1 .  Spanii - Comitatii Lugojului din cadrul Comitatului Caras in perioada 1780-1850, 1860-1880

    In anul 1780 Comitatul Caras (Komitat Krasso -pe germana/Krasso varmegye - pe maghiara /Comitatus Krassoviensis -pe latina) cu resedinta la Lugoj a fost organizat in cinci districte: Bulci, Capalnas, Lugoj, Carasova si Oravita . In extremitatea sa sud-vestica, cuprindea localitati care azi se afla in Serbia. Orasul Lugoj era resedinta de Comitat condus de un comite suprem si in acelasi timp si de District administrativ .

Harta Comitatului Caras - resedinta Lugoj

Contele Haller Jozsef de Hallerko ; 1783-1784

     Contele Haller Jozsef de Hallerko (1753-1812) este primul comite suprem numit al Comitatului Caras nou infiintat in 1779 cu resedinta la Lugoj si a condus comitatul pentru perioada 1783-1784 . Contele Haller Jozsef de Hallerko provine dintr-o ramura a unei familii nobiliare (Hallerstein-Hallerko) originara din Nurnberg - landul Bavaria si care datorita relatiilor comerciale extinse, ramuri ale familiei Haller in sec. XV se stabilesc in capitala Regatului Ungar. In timpul domniei imparatului Iosif al Ii -lea a fost seful districtului Oradea , perioada cand a ocupat si functia de palatin la curtea imperiala habsburgica .Contele Haller Jozsef de Hallerko a detinut i fubctia de comisar regal , sef al Inaltei Comisii Provinciale din Transilvania.si consilier al Consiliului Guvernatorilor din 1791 pana in 1795 din Transilvania. Contele Haller Jozsef de Hallerko este mentionat in 1792 ca avand calitatea de membru in adunarea legislativa (Dieta Ungariei) a Regatului Ungar.

Bacho Janos de Dezserice ; 1785-1802

    Bacho Janos de Dezseri  (....+1810) s-a nascut in fostul comitat Trencsen aflat in Slovacia de astazi si provine dintr-o veche familie nobiliara din cadrul vechiului regat ungar , amintita inca din anul 1480 . Dezseri Bacho Janos a fost un functionar de rang inalt in regatul ungar (cu capitala la Bratislava in aceea perioada) din cadrul Imperiului Habsburgic,  astfel in 1770 are functia de comisar regal al districtului Bratislava iar in 1776 in aceasi functie de comisar regal in districtul Pecs aflat in Ungaria de astazi . In 1778 regina Maria Terezia emite un act prin care doneaza lui Dezseri Bacho Janos o mare proprietati numita Piecho din comitatul Trencsen , pentru serviciile sale din Imperiul Habsburgic.  Pentru perioada 1785-1802,  Dezseri Bacho Janos este numit in functia de comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj. In perioada 1785-1790 a fost numit si comisar regal al comitatelor din Banat, printre care si pentru comitatul Caras cu resedinta la Lugoj cu rolul de a actualiza registrul oficial al proprietatiilor funciare. In timpul cat era comite de Caras la Lugoj pe langa alte functii a fost ales in 1796 si in calitate de membru in adunarea generala din Dieta de la Bratislava a Regatului Ungar din cadrul Imperiului Habsburgic. 

Baronul Puchler Jozsef ; 1803-1819

Blazonul familiei Puchler

      Baronul Puchler Jozsef provine dintr-o ramura a unei mari familii nobiliare cu rang de print din regiunea istorica a Sileziei (astazi aflata intre Germania , Polonia si Cehia...). In 1792 documentele il mentioneaza pe Baronul Puchler Jozsef ca fiind ''naturalizat '' in cadrul Imperiul Habsburgic odata cu obtinerea calitatii de membru numit in adunarea legislativa (Dieta Ungariei) a Regatului Ungar . Baronul Baronul Puchler Jozsef a fost numit comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj, pentru perioada 1803-1819.

Baronul Wenckheim Jozsef ; 1819-1824

      Baronul Wenckheim Jozsef (1778-1830 ) s-a nascut in Sibiu la 22 noimebrie 1778 intr-o familie nobiliara cu traditie militara in armata imperiala habsburgica, fiind fiul baronului Wenckheim Xaver - Ferenc si a baronesei Rosenfeld Karolina. Tatal sau Wenckheim Xaver - Ferencc a fost un renumit militar de cariera care a castigat mari merite in luptele cu turcii primind distinctia militara habsburgica de Ordinul Maria Terezia . La fel ca si tatal sau, Baronul Wenckheim Jozsef incepe cariera profesionala in cadrul armatei Imperiului Habsburgic si ajunge in 1809 la gradul de colonel iar ulterior la gradul de locotenent . A indeplinit si diverse functii administritive , printre care in 1823 cea de comisar regal si de vicecomite al comitatului Aradului. In perioada 1819- 1824,  Baronul Wenckheim Jozsef a fost numit comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj. 

Blazonul familiei Wenckheim

Baronul Forray Andras de Suborsini ; 1825-1830

     Baronul Forray Andras de Suborsini (1780-1830) s-a nascut  la 17 noiembrie 1780 in familia baronului Forray Andras senior (1718-1788). Primele studii le face cu profesori privati in localitatea Savarsin, dupa care urmeaza cursurile Facultatii de Drept din Bratislava . Dupa absolvire a lucrat la cancelaria curtii regale din Bratislava . A fost trimis in numeroase misiuni guvernamentale in Italia , Franta, Anglia unde printre altele a invatat si limba acestor natiuni .

Blazonul familiei Farray

     La 19 martie 1805 Baronul Forray Andras de Suborssini s-a casatorit cu Julia Brunswik von Korompa (1786-1866) . Julie Brunswik von Korompa s-a nascut in 1786 in Sfantul Imperiu Roman, in marea familie a nobilului Josef Brunswik von Korompa (1750-1827) si Anna Majthenyi von Kesselokeo (1769-1851) . In 1807 Baronul Forray Andras de Suborssini a fost numit camarlan al curtii imperiale  austriece.

    Baronul Forray Andras de Suborsini in 1824 a fost ales in functia de vicecomite a comitatului Caras cu resedinta la Lugoj, iar pentru perioada 1825- 1830 este numit comite suprem .

Castelul Forray de la Savarsin 

         Castelul de la Savarsin din judetul Arad, a fost proprietatea familiei contelui Forray si a fost construit in anul 1680 cu destinatie de castel de vanatoare . In 1830 castelul este reconstruit de baronul Forray Andras de Surbosini, acesta fiind comitele suprem din Lugoj . Unul dintre urmasii sai Istvan Forray in 1857 va crea parcul de la Savarsin prin peisagistul peisagistul Ory Ferencz iar castelu1 in 1870 primeste o arhitecura neoclasica . La sfarsitul sec. XIX ajunge in proprietatea familiei nobiliare Hunyadi . Din 1932 castelul ajunge in proprietatea lui Anton Mocioni care la 26 martie 1943 il instraineaza regelui Mihai I de Romania... 

 Pal Gyurky de Losonczi ; 1830-1845

Blazonul familiei Gyurky de Losonczi

     Pal Gyurky de Losonczi (1783-1859) s-a nascut la 15 aprilie 1783 in localitatea Kisterenye (Slovacia) si a fost un mare latifundiar si politician in regatul ungar . Gyurky Pal de Losonczi isi incepe cariera in 1803  ca functionar onorific in comitatul Nograd , in 1806 ca judecator si in perioada 1811-1828 ca notar regal. In aceasta perioada in localitatea Paszto din comitatul Nograd (Ungaria), era unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri.  In 1803 devine proprietarul localitatii Blajova (Balazsd) din Banat si in 1835 detine 1/3 din locatitatea Giarmata (Temesgyarmat ) aflata tot in Banat .  In 1828 ocupa functia de consilier regal in consiliul comitatului Caras si in perioada 1830-1846, Gyurky Pal de Losonczi este comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj .

Kiss Andras de Szuboticza ; 1847-1848

Blazonul familiei Kiss de Szubotica

     Kiss Andras de Szuboticza s-a nascut in familia lui Kiss Andras senior care in 1827 a primit un titlu nobiliar si ca donatie localitatea Subotica  (aflata in zona Deta - Varset,  azi in Serbia) care era in componenta administrativa a comitatului Caras cu resedinta la Lugoj.  Kiss Andras in 1836 este ales de consiliul comitatului Caras cu resedinta la Lugoj in functia de vicecomite iar in perioada 1847-1848 este subtituent al functiei vacante de comite suprem. Aici se poate mentiona ca in perioada tulbure de la revolutia de la 1848, guvernul Regatului Ungar nu a mai numit comitii si acestia erau inlocuiti de vicecomiti care erau alesi din cadrul consiliului administrativ al comitatului. Kiss Andras a mostenit intreaga localitate Subotica (comitatul Caras) si prin sotia sa Alexandra fiica baronului Bernathffy localitatiile Boldur si Hodos...

Emanuil Gojdu ; 1861

   Primul comite suprem sustinator al cauzei romanilor si care a introdus limba romana ca limba oficiala in administratie in 1861....

       Emanuil Gojdu (Mano Gozsdu, 1802-1870) s-a nascut in 9 februarie 1802 la Oradea , tatal sau fiind Atanase Gojdu un mare comerciant de origine aromana din Macedonia si masa sa Ana Ponyar care era originara din judetul Bihor. Emanuil Gojdu a fost un avocat de succes si politician care a sustinut drepturile romanilor din Transilvania , Banat si Ungaria.  Studiile preuniversitare le urmeaza la liceul romano-catolic al calugarilor premonstratensi din Oradea , apoi urmeaza studiile universitare la Academia de Drept din Oradea(1820-1821) si Bratislava. In perioada 1822-1824 isi finalizeaza studiile de drept la Pesta unde obtine diploma de avocat . In 1824  se stabileste la Pesta unde isi deschide un cabinet de avocatura . La Pesta stabileste legaturi cu marile familii aromane originare din comercianti macedoneni,  de aici si cu intelectualitatea romana venita la studii , ocazie cu care se imprieteneste cu Andrei Saguna . In Pesta , Emanuil Gojdu isi castiga renumele de mare avocat si acumuleaza o mare avere obtinuta din cauzele castigate, in special din procesele penale. In 1832 la Pesta se casatoreste cu Anastasia Pometa, originara dintr-o familie de comercianti. In mai 1848 a redactat  "Petitia neamului românesc din Ungaria şi Banat", prin care cerea aderarea la Casa de Habsburg si independenta romanilor fata de Mitropolia sarbeasca.

     La inceputul anului 1861 Emanuil Gojdu a fost numit comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj . Emanuil Gojdu a fost un mare sustinator al romanilor pentru accederea acestora in functiile publice din comitatul Caras, ocupate pana la venirea sa in functia de comite suprem, in mare masura de maghiari si germani.

     Astfel la 31 ianuarie 1861 in sala mare a cladirii comitatului din Lugoj (prefecturii) avea loc prima sedinta a comitatului prezidata de Emanuil Gojdu, ocazie cu care s-a folosit pentru prima data si limba romana ca limba oficiala pe langa cea maghiara si care stabilea criteriile de alegere a membrilor comisiei reprezentative a comitatului unde Emanuil Gojdu a sustinut ca 2/3  dintre membri alesi sa fie romani, cu motivarea ca acestia erau majoritari in comitat.

     La 6 septembrie 1861 , prin votul majoritar al comisiei reprezentive a comitatului prezidata de Emanuil Gojdu,  limba romana a fost decretata ca limba oficiala in toate institutille din interiorul comitatului Caras, .

    Intre anii 1865 -1868 a revenit in Dieta de la Pesta in calitate de deputat. In anul 1867, a fost decorat cu Ordinul Leopol din cl. A III-a , iar în 1869 a fost numit jude la Curtea Suprema a Ungariei, functie pe care a detinut-o pana la sfarsitul vietii. In 4 noiembrie 1869 is intocmeste testamentul prin care si-a lasat averea exclusiv natiunii romane din Transilvania, Banat si  Ungaria de credinta ortodoxa.

Faur Janos de Tovisi ; 1867 -1872

   Faur Janos de Tovisi (1822-1888) este un roman care s-a nascut in Lugoj la 7 iunie 1822 si face parte din familia nobiliara de Tovisi. Tatal sau Faur Gyorgy era un nobil roman originar din Transilvania, localitatea Teius (Tovisi) din jud. Alba, un fost inalt functionar al Districtului Oravita si mare proprietar de terenuri in Lugoj . Faur Janos de Tovisi participa la revolutia maghiara din decembrie 1848 in calitate de voluntar al corpului armat Batalionul 3 din Szeged pana in martie 1849. In 1853 Faur Janos de Tovisi se casatoreste cu Emilia Kovacs din Lugoj ( † Lugoj 1898) . Faur Janos de Tovis a fost un politician roman care in 1861 a reprezentat circumscritia Lugoj in parlamentul de la Pesta si a fost ales si in functia de vicecomite in manadul comitelui suprem Emanuil Gojdu . Pentru perioada 1867 -1872 a fost numit de guvernul Regatului Ungar , comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj.

Ioannovics Gyorgy ; 1872 -1876

    Ioannovics Gyorgy (1821-1909) s-a nascut la 24 noiembrie 1821 la Timisoara si provine dintr-o familie aromana originara din Macedonia , tatal sau fiiind Ioannovics Pal si mama sa Anna Dechira. Studiile gimnaziale le face in orasul natal , apoi a studiat filosofia la Universitatea din Pest si dreptul la Academia de Drept din Bratislava pe care o finalizeaza in 1842. La scurt timp intra in cariera publica  sustinand idei de reforma in comitatele Timis si Caras iar in perioada 1847-1848 a fost deputat in Dieta de la Bratislava din partea comitatului Timis. In 1849 este ales de consiliul comitatului Caras cu resedinta de la Lugoj in functia de vicecomite. Din cauza ca era un sustinator al revolutiei de la 1848 , este nevoit in august 1849 sa paraseasca functia de vicecomite si a emigrat in Turcia unde a ramas timp de 1 an de zile. In 1850 se intoarce in Banat si a luat parte la organizatia antihabsburgica condusa de Jozsef Makk , drept pentru care a fost judecat si condamnat la Arad la 12 ani de inchisoare. Dupa amnistia din 1857 data de autoritatiile din Imperiul Habsburgic a fost eliberat . Intre anii 1861 -1864 a renuntat temporar la politica si se dedica in cercetari lingvistice si jurnalismului. In 1865 este deputat din partea districtului Bocsa iar in perioada 1865-1867 a fost functionar in Camera Reprezenatiilor . In 1871 este secretar in Ministerul Religiei si Educatiei Publice.  In calitate de secretar de stat, cea mai importanta sarcina a sa a fost pregatirea solutionarii legale a autoguvernarilor ecleziastice aromane si romanesti. A fost numit pentru perioada 1872-1876 comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj , dar din presa de specialitate a vremii reiese ca nu a exercitat foarte activ aceasta functie si atributiile sale au fost exercitate in mod direct de consilierul sau Jakabffy Imre, cel care mai tarziu avea sa devina comite suprem....Din 1881 Ioannovics Gyorgy se retrage din politica

Ujfalussy Miklos de Ujfalusi ; 1876 -1880

Blazonul familiei Ujvalussy

      Ujfalussy Miklos de Ujvalusi  provine dintr-o familie nobiliara originara din nord-estul Ungariei de astazi, amintita de documente inca din sec. XV si stabilita in sec. XVIII in zona Satu Mare . In ianuarie 1869 , Ujfalussy Miklos este numit comite suprem al comitatului Kovar (Cetatea de piatra) aflat pe teritoriul de astazi al Clujului si Maramuresului. In 1876 Ujfalussy Miklos de Ujvalusi este numit comisar regal si comite suprem al comitatului Caras pentru perioada 1876-1880.  In localitatea Pomi din Satu Mare se afla castelul lui Ujfalussy Miklos construit inca din anul 1690 si mostenit de acesta in anii 1880 de la Jozsef Ujfalussy...


2 . Spanii - Comitatii Lugojului din cadrul Comitatului Caras-Severin in perioada 1880 - 1907

     Din anul 1880, Lugojul devenea resedinta celei mai mari regiuni de rangul I din istoria sa administrativa, fiind capitala administrativa a Comitatul Caras -Severin (Komitat Krasso-Szoreny - pe germana/Krasso-Szoreny varmegye -pe maghiara/Comitatus Krassovinis et Severinensis - pe latina) rezultat din unificarea Comitatelor Caras si Comitatul Severin , cu suprafata gigant de 11032 km patrati , acesta zona fiind intreg Banatul Montan care se intindea de la sud de Mures pana la Dunare . Noul comitat format cu resedinta la Lugoj avea in subordine adminitrativa urmatoarele districte ; Lugoj, Mures, Faget, Bega, Timis, Caransebes,Teregova (district nou format si includea sate de la est de Lugoj), Bocsa, Resita, Iam , Oravita, Moldova (denumire de la loc. Moldova Noua),Orsova, Bozovici .

Tabajdy Karoly ; 1880-1882, 1883-1886

      Tabajdy Karoly (1833-1886) s-a nascut la 10 noiembrie 1833 in localitatea Zenind (Nagyzerend) din judetul Arad si tatal sau se numea Tabajdy Daniel, un functionar in administratia locala Zenind. Studiile primare le face in localitatea natala Zenind , studiile liceale in localitatea Debrecen unde urmeaza si cursurile Facultatii de Drept pe care le finalizeaza la Pesta . Incepe stagiatura de avocat in Arad in biroul lui Simion Florent timp de doi ani , apoi in biroul lui Karoly Csemeghi . In 1860 la Pesta obtine titul de doctor in drept in urma examenului . In 1861 era notar regal adjunct al comitatului cu resedinta in Arad unde isi deschide si o firma de avocatura . In 1867 devine notar regal sef de comitat iar din 1869 prim procuror al tribunalului din Arad.

     In martie 1879 devine consilier regal al comitatului Arad si la scurt timp este numit (29 iunie) comite suprem al comitatului Arad.

      In 1880 Tabajdy Karoly este numit comite suprem al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj , iar din 9 decembrie 1880 prin noua lege administrativa din regatul ungar devine comite suprem al noului comitat Caras-Severin rezultat din unificarea comitatelor Caras si Severin , si ii avea ca vicecomiti pe Elek Patyanszky si Lazlo Kaffka... Din 9 decembrie 1880 orasul Lugoj, devenea resedinta celei mai mari regiuni din istoria sa administrativa, de la 1369 de cand este amintit pentru prima data ca centru districtual ...Regiunea administrata de Lugoj (Comitatul Caras-Severin ) ocupa locul doi ca suprafata in fostul regat ungar din administratia austro-ungara. Tabajdy Karoly a ocupat functia de comite suprem al comitatului Caras -Severin cu resedinta la Lugoj pana in 1882 si apoi a fost numit din nou comite suprem pentru perioada 1883-1886. Unul dintre meritele deosebite a lui Tabajdy Karoly este ca a reusit sa reduca frictiunea nationalista (amplificata in acea vreme de unele cercuri politice nationaliste de la Budapesta) , prin promovarea in fruntea comitatului si a unor membrii de seama din partea romanilor, astfel la infiintarea comitatului Caras-Severin il gasim ca notar regal sef pe Mihail Bejan , in comisia regala a comitatului pe avocatul Constantin Radulescu , avocatul Titus Hateg , dr. Miescu medicul sef al orasului Lugoj si altii...dovada este si in ziua de astazi prin faptul ca scoala gimnaziala de stat din localitatea natala Zenind (jud. Arad) ii poarta cu mandrie numele...

     Pe langa activitatea politica, Tabajdy Karoly a fost preocupat si de viata culturala fiind presedintele '' Asociatiei Culturale Kolcsey '' si a sustinut dezvoltarea literaturii si culturii cu mare accent pe buna relatie intre nationalitatiile conlocuitoare.

Patyanszky Elek de Viszak ; 1883- 1884

         Patyanszky Elek de Viszak (1836-1919) s-a nascut in 1836 in Resita si provine dintr-o mare familie nobiliara a Comitatului Caras cu resedinta la Lugoj care in 1810 primeste o diploma cu blazon prin Milenkovics Vazul (Vasile) zis si Patyanszky . Bunicul lui Patyanszky Elek pe nume Milenkovits Patyanszky Balas a primit ca donatie regala la 27 iulie 1832 localitatea Visag (Viszak ) iar la 24 ianuarie 1835 a fost declarata familie nobiliara in Comitatul Caras anexand titlului nobiliar si denumirea '' Viszak '' . Tatal sau s-a numit Patyanszky Gyorgy iar fratii lui Patyanszky Elek au fost : Istvan , Mihaly, Balas (marinar de profesie) , Szilard. Familia Patyanszky a detinut numeroase proprietati in Lugoj si pe langa donatie regala a localitatii Visag a detinut si localitatiile Remetea , Birna si Satu Mic.

     Patyanszy Elek finalizeza studiile gimnaziale si urmeaza o cariera in armata imperiului austriac pentru perioada 1853-1860 si obtine gradul de locotetent de cavalerie. Patyanszky Elek a intrat in serviciul public al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj ca notar stagiar si in 1867 devine notar regal sef al comitatului Caras. Ulterior in cadrul comitatului Caras-Severin , ocupa functiile de presedinte orfanal, in 1880 functia de vicecomite al nou formatului comitat Caras-Severin si din anul 1882 si titlul de consilier regal in calitate de mare latifundiar . In perioada 1883 -1884 este numit comite suprem al comitatul Caras-Severin cu resedinta la Lugoj. Conforma datelor oficiale a stat in aceasta functie doar cateva luni. In 1901 si 1905 a fost ales ca deputat din partea districtului electoral Lugoj, pentru Parlamentul de la Budapesta .  ...sursa proprie de informare

Jakabffy Imre de Zaguzsen ; 1887-1898

       Jakabffy Imre de Zaguszen (1850-1930) s-a nascut la 5 decembrie 1850 la Budapesta si este fiul lui Jakabffy Imre (1805-1871) si Jakabffy Paulina (fosta Glosz) . Jakabffy Imre urmeaza cursurile la Budapesta , Esztergom si Bratislava iar la 22 de ani devine deja adjunct de notar regal . In anul 1875 Jakabffy Imre devine consilier al comitelui suprem Ioannovics Gyorgy din comitatul Caras cu resedinta la Lugoj . In 1880 devine notar regal sef al comitatului Caras si in acelasi an este numit presedintele scaunului orfanal al comitatului Caras cu resedinta la Lugoj. Jakabffy Imre este un tanar ambitios si datorita calificarilor dobandite cu excecelente abilitati profesionale dovedite in munca depusa in administratia centrala a comitatului Caras si din 9 decembrie 1880 a noului comitat Caras-Severin cu resedinta la Lugoj, format din alipirea comitatelor Caras si Severin , in anul 1882 este ales pe functia de vicecomite de catre consiliul comitatului . Astfel Jakabffy Imre la varsta de doar 32 de ani, practic prin functia de vicecomite avea in subordine intreaga administratie a comitatului Caras-Severin cu resedinta la Lugoj, cu toate structurile centrale reprezentate de notarul regal sef , medicul sef, inginerul sef, organul fiscal cu toata structura lui, presedintele scaunului orfanal , etc... Din functia de vicecomite obtinuta in 1882, Jakabffy Imre in perioada 1887-1898 ajunge in functia de comite suprem al comitatului Caras-Severin, fiind numit direct de guvernul Regatului Ungar din cadrul Imperiului Austro-Ungar , ca urmare a progresului si dezvoltarii la care ajunge comitatul Caras-Severin, parte din merite fiind-ui atribuite si acestui tanar inalt functionar, datorita implicarii si calitatii administrative din comitat. Din aceasta functie in 1898 este numit secretar de stat in Ministerul de Interne....

   Jakabffy Imre pe langa calitatiile administrative din comitat s-a implicat si in viata culturala a Lugojului. Astfel in 1899 Jakabffy Imre pe cand era in functia de secretar in Ministerul de Interne, i-a initiativa construirii la Lugoj a unui nou teatru orasanesc si demareaza lucrarile noului teatru in luna septembrie a aceluiasi an. Jakabffy Imre pentru realizarea acestui proiect implica  Oficiul Regal de Arhitectura a Comitatului Caras-Severin cu resedinta la Lugoj, care avea sediul in cladirea comitatului (prefecturii... ), astfel ii gasim direct implicati in constructia noului teatru pe arhitectii regali ; Sandor Lazlo (seful Oficiului Regal...), Armin Villanyi, Karoly Elek si Mihaly Gombos. Tot Jakabffy Imre este cel care reusit sa obtina terenul pentru noul teatru si a mobilizat populatia locala, care a donat 24.000 de koroane pentru construirea teatrului....De-asemenea Jakabffy Imre implica si o serie de firme de stat si private care au contribuit in mod gratuit si partial voluntar la constructia teatrului a carui costuri finale ajung la suma de 110000 de koroane . Teatrul a fost finalizat la 1  decembrie 1900... .

Blazonul familiei Jakabffy

   Merita prezentata personalitatea lui Jakabffy Elemer (1881-1963), acesta fiind fiul lui Jakabffy Imre si care desi nu a ocupat o functie administrativa in cadrul comitatului a fost un cunoscut politician, avocat si scriitor lugojean. Jakkaby Elemer s-a nascut la 17 mai 1881 la Lugoj, studiile gimnaziale le face la Lugoj , apoi alege Facultatea de Drept din  Budapesta unde in 1903 devine doctor in stiinte politice si 1905 doctor in drept. Din 1908 Jakkaby Elemer deschide un birou de avocatura in Lugoj care va activa pana in anul 1919. In aceasta perioada (1910-1918) a fost ales deputat in parlamentul de la Budapesta ca reprezentant al colegiului electoral Bocsa Germana din partea unei platforme cu idei liberale. In acesti ani de prezezenta parlamentara este un adept al egalitatii in drepturi a tuturor nationalitatiilor si un adept al democratizarii vietii publice , sprijinand ideea acordarii votului pentru femei prin studiul publicat in 1918 cu titlul  '' A valasztojogi bizottsag tagjai a nok valasztojogaro - Poziția membrilor comisiei pentru vot despre dreptul femeilor de a vota '' .

     Jakabffy Elemer se casatoreste cu Reitter Enersztina (1888-1987) la 20 ianuarie 1910 si a avut 4 copii ; Jakabffy Maria (1912..)Jakabffy Erna (1913..), Jakabffy Lorant Rudolf (1917..) si Jakabffy Imre (1915-2006). Dupa Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia , se intoarce la Lugoj in 1920 unde se implica in viata publica din postura de presedinte al filialei din Banat a partidului maghiar din Romania. La Lugoj Jakabffy Elemer infiinteaza revista Magyar Kisebbseg -Minoritatea Maghiara cu teme de politica nationala si undealaturi de el ca redactor sunt si alti doi lugojenii Sulyok Istvan si Willer Jozsef. Revista va publica pe langa scrieri de drept, politologie, istorie sociala, istorie locala, cultura locala si articole de politica editoriala, respectiv de sociologie a artei si printre autorii semnatari il regasim chiar pe Nicolae Iorga. Ulterior in 1923 Jakabffy Elemer editeaza si versiunea in limba romana numita Glasul minoritatilor (unde ulterior a publicat si articole în limbile germana si franceza) .

Dintre lucrari sale amintim :

  • Romanii din tara noastra si din Regatul Romaniei. Budapesta, 1918
  • Croatii vechi. Lugoj, 1919
  • Date despre istoria romanismului în Ungaria. Lugoj, 1927
  • Statistica Transilvaniei. Lugoj, 1923
  • Istoria judetului Caras-Severin, cu o atentie deosebita la problema nationalitatii. Lugoj, 1940
  • Date pentru evenimentele din 1848 din judetul Caras. Lugoj
  • Pogany Karoly de Nayklopotiva ; 1898-1907

          Pogany Karoly de Nayklopotiva (1848-1925) , s-a nascut la 18 februarie 1848 in Aiud si provine dintr-o mare familie nobiliara originara din localitatea Clopotiva, talat sau fiind Pogany Gyorgy un fost comite suprem al comitatului Hunedoara (Hunyad) si al comitatului Alba de Jos (Also-Fejer) cu resedinta in Aiud. Studiile elementare le face cu profesori privati  , dupa care incepe studiile la liceul Bethlen din localitatea natala Aiud, pe care le termina la Cluj-Napoca, apoi a plecat la Budapesta pentru a studia dreptul unde a promovat examenele cu succes.

          Pogany Karoly un tanar bine educat si dornic de afirmare isi incepe cariera profesionala de timpuriu in administratia centrala a comitatului Alba de Jos (Also-Fejer) din Aiud in 1865 ca simplu functionar stagiar. In 1866 isi continua stagiatura in cadrul cancelariei din Dieta Transilvaniei de la Cluj pana la dizolvarea ei in 1867. In 1870 devine secretar ministerial in Ministerul de Interne al Regatului Ungar din Imperiul Austro-Ungar. Pogany Karolyi se implica si in viata politica , astfel in 1875 este ales in parlamentul de la Budapesta din partea electoratului din comitatul Hunedoara.

    Blazonul familiei Pogany

        In octombrie 1898, Pogany Karolyi de Nagyklopotiva este numit in functia de comite suprem al comitatului Caras-Severin cu resedinta la Lugoj , de guvernul Regatului Ungar din cadrul imperiului austro-ungar , functie pe care o va ocupa pana in 1907...

         Pogany Karoly prin functia sa de comite suprem, pentru Lugoj a avut o contributie deosebita atat prin implicarea sa pentru dezvoltarea infrastructurii, cat si prin implicarea directa pentru construirea unor importante edificii cum ar fii; pentru comunitatea reformata prin construirea in 1907 a Bisericii Reformate , a Palatului Episcopiei Reformate in 1906 dar si pentru toata comunitatea Lugojui prin aprobarea in sedinta din 13 mai 1907 de consiliul comitatului a construirii unui nou spital cu importanta regionala pentru acea perioada si care a fost finalizat in anul 1911, a Palatului de Justitie in 1903 , a construirii noului sediu al Palatatului Administratiei Finaciare (actualul sediu al Primarie) si a demersurilor sale in 1898 la Ministerul Transporturilor pentru constructia caii ferate Lugoj -Ilia finalizata in 1899...

    Gabriel Ciupa

    © Preluarea partiala sau integrala a articolului se face cu citarea sursei si informarea administratorului la rubrica contact