RESEDINTA LUGOJ

15.05.2020

    In perioada 1919-1926 Lugojul era resedinta celui mai mare judet din Romania Mare cu suprafata gigant de 11080 km....
   Un aspect de mandrie a lugojenilor mai putin cunoscut si dezbatut este istoria orasului Lugoj ca resedinta regionala inca din perioada medievala pana in perioada interbelica cand administra o zona gigantica...

Districtul Lugoj 1369-1526

    Localitatea Lugoj atestata documentar in 1334 a fost un centru regional inca din perioada medievala 1369-1526, cand a fost sediul unui District romanesc cu privilegii cunoscut sub numele Valachorum Kneziorum Districtus Lugas. Districtul Lugoj in 1369 era format din cetatea Lugoj (castrum Lugas) si 15 -20 de localitati aflate pe pe valea mijlocie a raului Bega si raului Timis. La inceput Districtul Lugoj  a fost condus in mare parte de nobilimea locala si cu privilegii acordate de autoritatea regala ungara de origine occidentala (Epoca Angevinilor...) pentru merite militare in lupta cu turcii si rol de aparare a granitei regatului ungar .Districtul Lugoj privilegiat la inceput se subordona direct regelui , prin castelanul cetatii Lugoj .Primul conducator cunoscut al Districtului Lugoj a fost castelanul Nicolae Garai amintit in 1376 . Nicolae Garai este amintit si in 1389 cand un corp de armata din Districtul Lugoj sub comanda sa participa la batalia cu turcii de la Kosovopollie .

      Districtul este esalonul intermediar dintre o zona administrativa si comitatul care administra mai multe districte.Adunarea generala a districtului era formata din nobilimea locala si cnezi . Districtul Lugoj in perioada  medievala a fost inglobat in functie de conjuctura atat in comitatele  Caras , Timis cat si cel al Severinului.  

    In data de 29 august 1457 pentru contributia militara a districtului Lugoj la efortul general in lupta cu turcii, primeste o diploma cu insemnate privilegii acordata de regele Ladislau al V-lea Postumul care intregesc privilegiile acordate anterior de regii de origine occidentala ai regatului ungar


Banatul de Lugoj - Caransebes, 1526-1658

   Intre anii 1526-1536 se formeaza Banatul de Lugoj - Caransebes  si a fost o unitate politica , administrativa si militara formata treptat intregrat sub autoritatea Principatului Transilvaniei dupa anul 1552 , cu statut autonom si a cuprins estul Banatului, cunoscut ca urmas succesoral al fostului Comitat de Severin (Banatul de Severin) disparut in urma cuceriilor turcesti din 1522 si dezmembrarea regatului ungar in urma infrangerii de la Mohacs in lupta cu turcii din 1526.

  Banatul de Lugoj - Caransebes ca suprafata era format din 3 districte : Lugoj, Caransebes si Almaj. A ramas neintegrat Pasalacului de Timisoara dupa cucerirea partilor de vest si centrale ale provinciei de catre otomani în 1552.

  Districtul Lugoj in aceasta perioada evolueaza ca importanta administrativa si ajunge treptat sa aiba un rol de conducator al Banatului de Lugoj...prin nobilii locali lugojeni si detinerea functiei de ban. Privilegiul acordat comunitatii lugojene cu blazon (stema care sta la baza actualei steme a orasului) de regina Isabela de Zapolya in anul 1551, a ridicat orasul "la rangul celor mai insemnate.." fiind numit oras regesc.  

    Primul ban de Lugoj-Caransebes cunoscut dupa 1526 este Mihai de Somlya (1536-1543) din 4 februarie 1536, secondat in 1537 de vicebanii Ioan Floca si Ioan Olah de Upar.

    Unul dintre cei mai renumiti bani ai Lugojului  este George Borbely de Sima  (Gyorgy Borbély ), in perioada 27 mai 1595- apr. 1596. Acest ban era un roman banatean si s-a remarcat printr-un talent militar deosebit in luptele antiotomane din 1595-1596 din Banat. In anul 1595 a inceput lupta antiotomana in fruntea a 4000 de soldati de elita ai Banatului de Lugoj -Caransebes si a cucerit numeroase localitati si cetati din vilayetul turcesc al Timisoarei.

    In data de 13 august 1595 George Borbely de Sima cucereste cetatea Faget prin invingerea si capturarea a 8000 de soldati turci condusi de insusi pasa villayetului Timisoarei veniti in sprijinul garnizoanei cetatii Fagetului. Totodata au fost luati prizonieri begul Mehmed din Lipova si begul Ineului iar trupele turcesti de la Chelmac si Soimos abandoneaza apararea cetatiilor. Dupa victoria de la Faget, oastea banului Borbely de Lugoj -Caransebes asediază Lipova supunand cetatea unui intens bobardament de artilerie pe care o cucereste in 19 aug. De la Lipova, armata Banatului de Lugoj-Caransebes condusa de banul George Borbely se deplaseaza la Ineu si alunga din cetatea de aici garnizoana turceasca in 21 oct. 1595. ...apoi cucereste cetatiile Siria si Gyula.

  Zona Lugojului inclusa in zona administrativa a Banatului montan a fost o perioada scurta sub ocupatie turceasca incepand cu anul 1658  ... fata de zona Banatului de campie cu sediul in Timisoara (villayetul Timisoarei...) care a fost 164 de ani sub ocupatie turceasca continua in perioada 1552-1716 .....Acest aspect al ocupatiei turcesti merita mentionat cu atat mai mult cu cat numerosi scriitori si istorici plaseaza in mod gresit Lugojul sub villayetul turcesc al Timisoarei timp de 164 de ani...acesta fiind un fals istoric grosolan si o lipsa de respect fata de istoria Lugojului...


Districtul Lugoj  1718-1778

     In 1718 sub noua administratie habsburgica din Banat , se reinfinteaza Districul Lugoj cu resedinta in orasul Lugoj, dar sub o forma noua si moderna de administrare specifica in acea perioada in Europa Occidentala, luand sfarsit epoca feudala de administrare, cu mentiunea ca la nivel de localitati mici (sate ) s-a pastrat forma romaneasca de organizare, institutia cneziala.

      Datorita situarii lui la marginea zonei de conflict militar cu turcii, Districtul Lugoj a avut la inceput  in paralel atat administratie militara cat si civila . In administratia militara primul comandant sef al Districtului Lugoj a fost generalul-feldmaresal locotenent Conte de Wiard si in administratia civila primul administrator (Distriktverwalter -forma de azi prefect) a fost Lorenz Hoffmann.  

    Districtul Lugoj cu denumirea oficiala de Lugoscher District cu resedinta la Lugoj a avut in perioada 1718-1778 in mod constant intre 90 si 100 localitati. 


Comitatul Caras 1779-1850, 1860-1880 cu resedinta la Lugoj 

      Incepand cu anul 1779 regiunea adminsitrativa Lugoj cu  denumirea documentara si oficiala de Comitatul Caras (Krasso varmegye pe germana /Comitatus Krassoviensis -pe latina) cu resedinta la Lugoj este incorporat in Regatul Ungariei , respectand intr-o oarecare proportie suprafata Comitatului Caras din perioada medievala  (Comitatul Caras este mentionat pentru prima data in sec. XI-XII, iar in anul 1200 este mentionat comite  Weiteh...).

    Primul comite al Comitatului Caras cu resedinta la Lugoj incepand cu anul 1780 a fost comitele suprem Josef Haller , iar in a doua perioada de existenta a comitatului incepand cu anul 1860 Comitatul Caras cu resedinta la Lugoj a fost condus de Emanoil Gojdu , fiind primul roman care a ocupat o functie de acest nivel.

     In anul 1780 Comitatul Caras cu resedinta la Lugoj a fost organizat in cinci cercuri: Bulci, Capalnas, Lugoj, Carasova si Oravita . In extremitatea sa sud-vestica, cuprindea localitati care azi se afla in Serbia , Orasul Lugoj era resedinta de Comitat si in acelasi timp si de District Administrativ (Cerc administrativ) .

    Comitatul Caras se intindea de la Mures, in nord, pana aproape de Dunare, in sud, integrand localitatile montanistice, inclusiv Moldova Noua. Incepand cu 1780 este pentru prima data cand Lugojul administeaza o asemenea suprafata .... O perioada scurta si localitatea Biserica Alba (azi in Serbia) trecuta ulterior la Comitatul Timis in 1876 a fost in administrarea Lugojului .... 


Districtul Lugoj 1850-1860

     In timpul Voievodatului Serbiei si Banatului Timisan aflat sub administratia imperiului austriac se reinfiinteaza Districtul Lugoj pentru perioada 1850-1860. In aceasta perioada se construieste Palatul Administrativ ( prefectura ), aceasta  fiind cea mai impozanta si valoroasa cladire a Lugojului si in momentul de fata . 

     In anul 1860 a fost ales in Comitatul Caras cu resedinta la Lugoj , comite suprem Emanuil Gojdu , acesta fiind primul roman ales in aceasta functie . La 31 ianuarie 1861 , in sala mare a cladirii comitatului (cladirea fostei prefecturii) in sedinta prezidata de Emanoil Gojdu au fost alesi membrii comitetului reprezentativ iar in 19 februarie 1861 au fost alesi vice-comite in persoana lui Ioan Faur si ca pronotar pe Aloiziu Vlad de Seliste (provine din veche familie nobiliara...).


Comitatul Caras - Severin 1880- 1919 cu resedinta la Lugoj 

     Incepand cu anul 9 decembrie  1880 regiunea administrativa Lugoj cu statut autonom in timpul imperiului austro-ungar  isi schimba denumirea documentara si oficila in Comitatul Caras-Severin ( Komitat Krasso-Szoreny pe germana/ Krasso-Szoreny varmegye pe maghiara/ Comitatus Krassovinis et Severinensis -pe latina) cu resedinta in Municipiul Lugoj prin unirea Comitatului Caras cu Comitatul Severin . Primul comite suprem al comitatului Caras - Severin nou infiintat este  Karoly Tabajdy secondat de vicecomitii (subprefecti) Elek Patyanszky si Lazlo Kaffka...

    In perioada 1880-1919 sub administratia austro-ungara Comitatul Caras-Severin cu sediul in Lugoj avea deja o suprafata gigantica de 11032 km patrati fiind al doilea comitat ca marime din Regatul Ungar unde era inglobat si era o unitate administrativa de ordinul intai.

      Comitatul Caras -Severin cu resedinta la Lugoj avea in administrare zonele :Lugoj, Mures, Faget, Bega, Timis, Caransebes,Teregova (cerc nou format si includea sate de la est de Lugoj),Bocsa, Resita, Iam , Oravita, Moldova(loc. Moldova Noua),Orsova (cu insula Ada Kaleh), Bozovici . Comitatul Caras- Severin in 1910 avea o populatie de de 466147 locuitori .

   La infiintarea acestui nou comitat gigant cu resedinta la Lugoj se formeaza o comisie speciala (printre care regasim si personalitati locale) , care are ca atributii elaborarea regulamentului general al comitatului . Membrii comisiei au fost :Victor Mihalyi -episcop greco-catolic, Liviu Andras canon greco-catolic, Sandor Makay consilier regal (mare proprietar de imobile in Lugoj...) , Mihaly Bejan -notar regal (prop. Palatului Bejan), Titus Hateg -avocat, Hedvig Bosz mare prop. funciar, Vilmos Kreusz preot paroh si Constantin Radulescu -avocat. Din conducerea Comitatului Caras-Severin faceau parte si cei din conducerea orasului Lugoj de la acea vreme si acestia erau primarul orasului Lugoj Pal Stanisavlevits, viceprimarul Ferenc Beyer si cu consilieri Pavel Reisinger , Haberehrn Lupu si dr. Miescu medic principal al Municipiului Lugoj.


Judetul Caras - Severin cu resedinta la Lugoj 1919 - 1926, Judetul Severin 1926-1950

      Dupa Unirea cu Romania de la 1 Decembrie 1918 se schimba denumirea din anul 1920 in Judetul Caras-Severin cu resedinta la Lugoj si a existat pana in 1926. In perioada tranzitorie 1919 -1920 prefect a fost lugojeanul George Dobrin fiind primul prefect roman dupa Unire . Judetul Caras - Severin cu resedinta la Lugoj a fost cel mai mare judet din Romania Mare in perioada 1919-1926, avand suprafata gigant de 11080 km patrati urmas al fostului comitat si era o unitate administrativa de ordinul I. 

      Din 1926 judetul Caras -Severin este impartit in doua unitati adminitrative , judetul Caras va avea resedinta la Oravita iar judetul Severin cu resedinta la Lugoj cu suprafata de 6422 km si a existat pana in 1950 .

    Desi mult diminuat dupa divizarea judetului Caras -Severin, judetul Severin avea in componenta 266 de localitati sau dupa alte interpretari 228 .Denumitea de Severin are la baza denumirea fostului Banat/Comitat de Severin din perioada medievala...

    Noua regiune administrativa a Lugojului (Judetul Severin) infiintat in 1926 avea urmatoarele  zone administrative: Lugoj, Caransebes Birchis, Faget , Orsova, Teregova, Balint si Sacul. Localitatiile principale ale judetului in aceasta perioada sunt : Lugoj (resedinta de judet) , Caransebes, Baile Herculane,Mehadia , Anina , Orsova impreuna cu renumita Insula Ada Kaleh.  

Gabriel Ciupa


Nota - Pentru documentare s-au folosit si publicatiile ; Organizarea Spatiului Geografic in Banat -Raulian Rusu, Cronologia Banatului 2 -de Ioan Hategan, Banii Lugojului si Caransebesukui in sec. XVI-XVII Sorin Bulboaca -Revista Banatica , Pentru o Istorie a Banatului in Sec. XIX-lea , Comitatele Caras si Severin intre era liberala si unificarea din anul 1880 de Attila Varga Institutul de Istorie "George Barit" din Cluj-Napoca