Familia Athanasievici - Bejan
....... Bruckengasse - Strada Podului s-a numit strada care venea de la podul de fier spre actuala P-ta I.C. Dragan . Strada a purtat numele Bruckengasse incepand cu secolul XVIII si inca de atunci se afla un pod din lemn peste Timis......pe aceasta strada se va construi in 1901-1902 de nobila familie Athanasievici - Bejan , una dintre cele mai impunatoare cladiri cunoscuta sub numele de Palatul Bejan .....
1804 - Inobilarea familiei Athanasievics de Lugoj
La 10.02.1804 la Viena, familia Athanasievics (Athanasievici ) din Lugoj, pentru fapte deosebite in interesul public , primeste din partea imparatului Francisc al II-lea al Sfantului Imperiu Roman de Habsburg ( acesta fiind cunoscut din 1804 si sub numele de Francisc I , ca imparat al Imperiului Austriei... ) o scrisoare de inobilare cu blazon acordata lui Constantin Athanasievics (Athanasievici ) - protopop de Lugoj in perioada 1779-1802 si sotiei acestuia Martha (Marta) nascuta Bogdanovics (Bogdanovici)impreuna cu copii acestora ( cuprinzand si nepotii acestora....) : Stefan protopop la Caransebes si apoi la Lugoj , Ioan , Constantin - protopop , Petru -preot paroh de Lugoj si protopop in Faget, Iuliana, Raveca, Catarina . (extras din arhiva blazoanelor fondului muzeal maghiar)
Blazonul familiei Athanasaievici de Lugoj
La 03.10.1804 la Lugoj , diploma impreuna cu blazonul acordat familiei nobiliare Athanasievics de Lugoj , a fost publicata cu ocazia adunarii generale a comitatulul Caras si autentificata de notarul comitatului juratul Aldabert Makay , cu aceasta ocazie familia Athanasievics fiind inscriisa in ''Catalogul Nobiliilor'' din Imperiul Habsburgic. (extras din arhiva blazoanelor fondului muzeal maghiar)
Ioan Athanasievici, cel de-al doilea fiu al lui Constantin si al Martei Bogdanovici , s-a casatorit cu Iuliana Ilics si au avut 8 copii ;din care 6 au murit de mici - si doi fii care au ramas in viata, respectiv Iosif (Pepi) si Alexandru Athanasievici (1820-1878) . Iosif Pepi la varsta de 22 ani era judecator suprem de scaun la Szaszka (Sasca).
Alexandru Athanasievici (1820-1878) fiul lui Ioan Athanasievici si al Iulianei Ilics , isi incepe studiile gimnaziale la Szegedin , apoi urmeaza cursurile Facultatii de Drept din Pesta . Dupa finalizarea studiilor devine avocat la Lugoj iar la 24 de ani devine magistrat superior pentru o perioada in jurisdictia Belint, unde avea sa o intalneasca pe Terezeza Gruici cu care se va casatorii. Terezia Guici era fiica preotului Constantin Gruici din Belint si ulterior protopop pentru perioada 1838-1871.
Alexandru Athanasievici revine la Lugoj ca avocat , unde va ocupa si functia de proto-fisc (sef al fiscului...) al districtului Lugoj din cadrul comitatului Caras. Alexandru Athanasievici impreuna cu sotia sa Terezia va avea trei fete: Sofia , Livia , Virginia.
Livia Athanasievici (1851-1906) este cea care avea sa se casatoreasca cu viitorul notar regal Mihail Bejan , stabilit la Lugoj.....(sursa monografia familiei Bejan).
Livia Athanasaievici ...editare dupa o poza din 1867 a fotografului Fredolin Hess, acesta fiind primul fotograf care s-a stabilit la Lugoj (prelucrare foto dupa sursa fam. Bejan)
Casa Athansasievici
Casa Athanasaievici la inceput de sec. XX....
Casa familiei nobiliare Athansasievici a fost construita in jurul aniilor 1830 de tip parter cu etaj si subsol, sub forma de L cu latura mica spre actula P-ta I. C. Dragan .Parterul afost amenajat pentru spatii comerciale si etajul pentru locuinta .Structura cladirii este cu zidarie portanta de caramida , planseu cu bolti de caramida peste subsol , plansee din lemn de stejar peste parter si ertaj , acoperis cu sarpanta din lemn si initial avea invelitoare din tabla la partea din fata , in prezent are o invelitoare de tip tigla profilata monatata pe sipci orizontale.Pardoseala initial era din mozaic si parchet la etaj. Accesul la spatiile de locuit se face din curtea interioara , ptrintr-o scara elicoidala cu trepte din piatra , realizata intr-un corp independent constructiei. ( arh. Bejan Mihai din Bucuresti).
MIHAIL BEJAN
Mihail Bejan in 1871
Mihai Bejan (5 noiembrie 1838-31 martie 1908) s-a nascut la 5 noimebrie 1838 in localitatea Guberdiu (fosta Tenkegorbed) din fostul comitatul Bihor. Studiile gimnaziale le face in Oradea dupa care se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Pesta . In perioada studentiei de la Pesta se inscrie in societatea studentiilor romani infiintanta la 1862 si este unul dintre membrii fondatori pe langa poetul roman Iosif Vulcan a revistei de fictiune Aurora Romana aparuta intre anii 1863-1865. Unul dintre primele texte literare publicate de Mihail Bejan in revista studenteasca Aurora Romana, a fost " Ruga " o sarbatoare locala care a luat nastere la Lugoj de 15 august de ziua sfantului patron al bisericii ortodoxe, sustinuta de fostul primar al Lugojului, Constantin Udrea si protopopul bisericii ortodoxe din Lugoj, Ioan Marcu. O alta lucrare literala timpurie a lui Mihai Bejan publicata in revista Aurora Romana a fost nuvela " Bal Mascat " care expune povestea unei iubiri romantice . (Portretul profesional al lui Mihail Bejan, notar din Lugoj, de istoricul si notarul dr. Gabor Rokolya )
Dupa absolvirea studiilor isi incepe cariera profesionala la Arad in calitate de grefier adjunct al tribunalului si apoi devine asesor ( atributii de judecator) de instanta . In aceasta perioada va publica primul articol de natura juridica in Jogtudomanyi, legat de dreptul civil si cel penal si anume dovada procesuala dovedita cu martor. Tot in aceasta perioada cat a fost la Arad participa activ la activitatiile filialei aradene a asociatiei culturale Astra, a colaborat la revista bilunara Speranta aparuta in perioada 1869-1872 si la revista de satira Gura Satului intemeiata de Iosif Vulcan. (Portretul profesional al lui Mihail Bejan, notar din Lugoj, de istoricul si notarul dr. Gabor Rokolya )
In 1872 devine judecator adjunct al Tribunalului Regal din Pesta si tot in acelasi an participa din partea partidului de guvernamant in cadrul districtului Faget la alegerile din 16-22 iunie si devine deputat in parlamentul ungar de la Pesta. (publicatia Kecskemeti Lapok) A fost deputat pana in anul 1875 si a fost un membru activ in cadrul Comisiei Juridice din Parlament , astfel presa vremii il mentioneaza in aceasta perioada pe Mihail Bejan cu amendamente aduse la elaborarea proiectului Codului de Procedura Penala si cadrul in procesului legislativ de modificare a Codului de Procedura Civila. (publicatia Tiszti Cimtar)
in anul 1874 in calitate de membru al Comisiei juridice din parlamanetulul ungar aduce un amendament privind proiectul legii referitoare la notarii regali prin care mentiona ca in cadrul districtului din comitatului respectiv pe langa limba oficila sa fie folosita si limba nationalitatii majoritare de notarii publici. Legea notarilor cu nr. XXXV din regatul ungar avea sa fie adoptata in acelasi an 1874..... (publicatia Politikai Ujdonsagok din 1874).
1875 - Mihail Bejan - Notar Regal la Lugoj....
In 1875 ministrul justitiei din regatul ungar in baza legii notarilor din 1874 il numeste pe Mihail Bejan in functia de notar public regal in resedinta Lugoj a comitatului Caras-Severin . Conform publicatiei guvernamentale Tiszti Cimtar reiese ca Mihail Bejan a fost ales periodic si in calitate de membru al Camerei Notarilor din Timisoara , acesta fiind forul superior al notarilor regali din Banat. In 1875 notarul public regal Mihail Bejan avea in jurisdictie din punct de vedere notarial intreg districtul Lugoj si districtele Bocsa , Faget pana la aparitia si in aceste districte de oficii notariale regale. Aria de acoperire din punct de vedere al jurisdictei notariale a lui Mihail Bejan era la inceput una regionala astfel numai districtul Lugoj , pe langa orasul Lugoj , acoperea localitati care se aflau la sud de oras, ajungand pana aproape de Caransebes, la Jupa si Rugi, de asemenea aici se includeau satele de pe cursul superior al Poganisului, pana la Zorlentu Mare, Remetea Poganici si spre vest zona Boldurului pana la limita cu comitatul Timis .
La Lugoj in aceea perioada numarul de documente, succesiuni, certificari, adeveriri, legalizari era mare si se plasa peste numarul mediu din regatul ungar aflat in cadrul imperiului austro-ungar. Notarul Mihail Bejan vorbea cel putin patru limbi : limba oficiala de atunci maghiara , germana, romana si latina. Mihail Bejan dispunea de certificat lingvistic si traducea adesea documentele si in limba romana la cerere clientiilor romani. (Portretul profesional al lui Mihail Bejan, notar din Lugoj, de istoricul si notarul dr. Gabor Rokolya )
1880
Inalt functionar al comitatului nou format (..prefecturii) in 1880 cu resedinta la Lugoj.....
In anul 1880 Lugojul devenea resedinta celei mai mari regiuni din istoria sa administrativa, de la 1369 de cand este amintit pentru prima data ca centru administrativ de district . Astfel in 9 decembrie 1880 se infiinteaza Comitatul Caras-Severin ( Komitat Krasso-Szoreny-pe germana/Krasso-Szoreny varmegye pe maghiara/Comitatus Krassovinis et Severinensis -pe latina ) cu resdinta la Lugoj, prin unirea Comitatului Caras cu Comitatul Severin si este numit comitele suprem (prefect) Karoly Tabajdy si alesi vicecomitii (subprefecti) Elek Patyanszky si Lazlo Kaffka. Regiunea gigantica cu resedinta la Lugoj conform datelor statistice oficiale ocupa locul doi ca suprafata in fostul regat maghiar aflata in cadrul imperiului austro-ungar si se intindea de la Mures pana la Dunare cuprinzand inclusiv zonele montanistice.
Comitatul Caras-Severin cu resedinta in Municipiul Lugoj avea in administrare urmatoarele Districte : Lugoj, Mures, Faget, Bega, Timis, Caransebes,Teregova (district nou format si includea sate de la est de Lugoj), Bocsa, Resita, Iam , Oravita, Moldova (loc. Moldova Noua),Orsova, Bozovici . O perioada scurta localitatea Biserica Alba (trecuta ulterior la Comitatul Timis in 1876 pe vremea Comitatului Caras) a fost in administrarea Lugojului (azi in Serbia).....Mihail Bejan
In 1880 la infiintarea acestui comitat gigant cu resedinta la Lugoj il regasim pe notarul regal Mihail Bejan pe lista inaltiilor functionarii ai comitatului si membru in cadrul unei comisii speciale care avea ca atributii elaborarea regulamentului general al comitatului nou format . Membrii comisiei alesi din cadrul inatiilor finctionarii ai comitatului au fost : Victor Mihalyi - episcop greco-catolic, Liviu Andras canon greco-catolic, Sandor Makay consilier regal (mare proprietar de imobile in Lugoj...) notarul regal Mihail Bejan , Titus Hateg -avocat, Hedvig Bosz mare prop. funciar, Vilmos Kreusz preot paroh si Constantin Radulescu -avocat. Din conducerea Comitatului Caras-Severin faceau parte si cei din conducerea orasului Lugoj de la acea vreme si acestia erau primarul orasului Lugoj Pal Stanisavlevits, viceprimarul Ferenc Beyer si cu consilieri Pavel Reisinger , Haberehrn Lupu si dr. Miescu medic principal al Municipiului Lugoj.
1888
Eveniment organizat de Societatea pentru Fond de Teatru Roman in sala mare a Prefecturii Lugoj....
Notarul regal Mihail Bejan se implica si infiinteaza in 1881 la Lugoj o asociatie culturala romaneasca numita Societatea pentru Fond de Teatru Roman a carui presedinte era si care avea ca scop promovarea talentelor din muzica si teatru . Astfel presa din 1888 relata un eveniment monden organizat in 29-30.09.1888 de aceasta asociatie timp de doua zile in sala mare a Palatului Administrativ al Comitatului (Palatul Prefecturii...) din Lugoj, unde au fost invitati un public numeros al elitei romaniilor din comitatele Caras , Totontal, Timis si Arad ...
... La acest eveniment au fost prezenti si episcopul Mihalyi Victor din Lugoj , comitele suprem Jakabffy Imre , vicecomitele Litsek si alti sefi ai autoritatii centrale din comitatul Caras cu resedinta la Lugoj. Sedinta asociatiei a fost deschisa de Iosif (Jozsef) Vulcan care in discursul sau a felicitat societatea romaneasca iar presedintele asociatiei Mihai Bejan a prezentat raportul fondului asociatiei acumulat pana la aceea data in suma de 48.048 frt si 56 kr . si s-a hotarat ca viitoarea sedinta de anul viitor sa aiba loc la Caransebes unde asociatia a fost deja invitata. Sedinta din timpul zilei s-a terminat cu un pranz copios iar seara a fost organizat un spectacol unde poetul Iosif Vulcan care a dat citire propriei sale comedii intitulate Chiriasul si Cornelia Bejan (Kornelia Besan ) fiica lui Mihail Bejan s-a remarcat prin talentul sau de a canta la pian . De-asemenea au mai fost interpretate doua mici comedii de teatru unde s-a remarcat domnisoara Cornelia Janculescu si actorii Thomics (Thomici), Florescu , Tukulia (Tuculia).... A doua zi a fost organizat un mare banchet in cadrul caruira s-a organizat un concurs de compozitie la care au participat numai putin de dousprezece ansambluri de cantece romanesti si in urma caruia a fost premiata o tanara cantareata care a cantat cel mai frumos . Evenimentul organizat de asociatie s-a terminat seara tarziu cu un spectaculos foc de artificii...(Fovarosi Lapok-1888 )
...............
In anul 1888 Mihail Bejan fiind un membru corespondent al revistei de stiinte juridice Jogirodalom publica un articol dedicat aplicarii legislatiei in cazul regimului matrimonial din cadrul regatul ungar. In acest articol Mihail Bejan fiind cunoscut ca un aparator al vocatiei notariale printre altele aspecte legale face referire si la suprapunerea din punct de vedere juridic cu tribunalele regale , care si ele ofereau servicii de autentificare a actelor , desi la inceputul aparitiei Legii notarilor publici din 1874 tineau strict de domeniul notarial.
1893
Lupta politica cu comitele Lugojului in presa....
In 1893 Mihail Bejan notarul regal al Lugojului este angrenat intr-un proces pe baza unui articol de presa cu comitele suprem Jakabffy Imre al Comitatului Caras-Severin cu resedinta la Lugoj. Articolul respectiv a ajuns '' accidental '' in presa si cuprinde acuzatii ale lui Mihail Bejan la adresa comitelui suprem, unde sunt mentionate printre altele afaceriile familiei Jakabffy si faptul ca Jakabffy Imre are angajate rude in birourile comitatului.... Comitele Jakabffy Imre isi apara reputatia si are un drept la replica in presa, prin care dezminte acuzatiile si mentioneaza ca acestea nu au legatura de fapt cu activitatea sa de inalt functionar din fruntea comitatului..... Articolele si drepturile la replica din presa ale ambelor parti pentru a avea un impact cat mai mare ajung si in publicatiile guvernamentale din Budapesta, astfel fiind aduse si la cunostiinta autoriitatiilor centrale..... citand din articolele de presa reise in mod clar ca acuzatiilre sunt mai de degraba de natura politica, fara probe concrete deoparte si de alta, cu subiecte care fac deliciul presei si a publicului din acea perioada si care astazi ar tine de '' raiting '' .... ( Budapesti Hirlap_1893, PestiNaplo_1893 )
1896 - Mihail Bejan unul dintre fondatorii filialei Astra din Lugoj....
Mihail Bejan in 1896 este unul dintre membrii fondatori ai filialei lugojene Despartamantului Lugoj a societatii culturale Astra din Sibiu. Un raport al societatii din 1906 arata ca Mihail Bejan era membru pe viata al Despartamantului din Lugoj al Astrei .
1899
Mihail Bejan primul roman care a tradus in limba romana Gesta Hungarorum
In anul 1899 , Mihail Bejan notarul regal din Lugoj fiind un mare pasionat de istorie si membru corespondent in diferite reviste pe teme istorice , a tradus pentru prima data in limba romana cronica notarului anonim al regelui ungar Bela, '' Gesta Hungarorum - Faptele Ungurilor '' unde regasim si faptele romanilor din Transilvania si Banat in perioada medievala timpurie. Traducerea in limba romana impreuna cu textul latin al manuscrisului a fost transmis de Mihail Bejan revistei Transilvania din Sibiu si a fost publicat de aceasta in editiile cu nr. 1-2 (din ianuarie) si nr. 3 (martie) . ( revista Szazadok un periodic a Societatii Istorice Maghiare 1899 si revista Transilvania 1899 ianuarie -martie )
Documentul contine o introducere a traducatorului Mihail Bejan , ofera o bibliografie a literaturii despre Anonymus (notarul regal al regelui ungar Bela ...) , compilarea unei serii de lucrari in limba latina, germana, maghiara si romana separat. Urmeaza textul cu traducerea cronicii in limba romana in paralel cu textul in limba latina . Textul latin care a stat la baza traducerii in limba romana este un manuscris publicat de Academia Ungara de Stiinte in 1892. (Szazadok 1900 )
Traducerea cronicii '' Gesta Hungarorum '' de catre Mihail Bejan din Lugoj este una deosebit de valoroasat si este primul document tradus in limba romana care mentioneaza existenta ducilor vlahi din Transilvania si Banat ...printre care amintim ducatele lui Glad ( conducatorul ducatului din Banat ) , Gelu, Menumorut in sec. IX si Gyla cu Ahtum din sec. XI....
1899 - Casa de vara Bejan
Casa de vara dr. Zeno Bejan din anii 1930 ....(prelucrare foto dupa sursa fam. Bejan)
In trecut familile instarite din Lugoj aveau la poalele Dealului Viilor plantatii de vii , gospadarii , livezi de pomi fructiferi, mici parcuri dendrologice ( vezi ''Casa de vara Valeanu '' ...) in care erau case folosite ca resedinte de vara ...Datorita unui articol aparut in presa vremii din anul 1899 aflam ca si notarul Bejan avea o casa de vara la poalele " Dealului Viilor ", unde impreuna cu familia se retragea pe timpul verii...si avea ca pasiuni domeniul viticol. Dar cum " Dealul Viilor '" pe langa linistea si frumusetea zonei , departe de autoritati era si o zona frecventata uneori de bandele asa numitiilor lotri (talhari...) .....
'' Atac de jaf in noapte....(citat din ziar)....Corespondentul nostru din Lugoj , ne-a informat ca aseara casa de vara a notarului Mihaly Besan a fost inconjurata de o banda de talhari. Talharii au atacat locatarii casei in timp ce dormeau din trei parti....Treziti de zgomot Notarul Mihail Bejan si servitorul sau au luat armele... si au tras asupra atacatorilor si dupa o lupta intensa au imprastiat banda ...Un talhar a fost grav ranit dar fugarii l-au luat cu ei. ...Jandarmeria a arestat un barbat suspect .....'' (text prelucrat si extras din articolul aparut in ziarul Alkotmany din 1899 la 16 iulie).
1900 - Inaugurarea Teatrului Nou
La 1 Decembrie 1900 are loc inaugurarea noului teatru (actualul Teatru Traian Grozavescu) din Lugoj ale costuri au fost de 110000 de koroane, construit pe baza planurilor arhitectiilor comitatului (... din cadrul prefecturii Lugoj ) si la initiativa fostului comite suprem Jakabffy Imre. Mihail Bejan fiind o personalitate marcanta a Lugojului si un mare sustinator al culturii il regasim printre oaspetii de seama invitati la acest mare eveniment din viata culturala a Lugojului. Revista de cultura si literatura Familia din Oradea cu nr. 46 din 3 decembrie 1900 a dedicat un articol deschiderii oficiale a noului Teatru din Lugoj ,, La 1 decembrie 1900 s-a deschis in Lugoj noul teatru orasenesc ...la care au luat parte episcopul dr. Demetriu Radu , notarul regal Mihail Bejan, Virgil Thomici , dr. Stefan Petrovici ...primarul Arpad Marsoszky care adresat un discurs , accentuand ca, cu mult zel ...si cu mari jertfe materiale a ridicat orasul acest templu al muzelor, in care fiecare nationalitate (romana, germana , maghiara) din acest oras poate promova si cultiva artele frumoase in limba sa materna ... cu acelasi drept cum s-a cultivat si mai inainte in vechiul teatru.....( https://lugoj.webnode.ro/l/teatrul-traian-grozavescu/ )
Palatul Bejan 1901 - 1902
Notarul regal Mihail Bejan dupa casatoria cu nobilia Livia Athanasievici, a cumparat terenuri cladiri din vecinatatea casei Athanasievici, situata in actuata P-ta I. C. Dragan si a ridicat in perioada 1901-1902 imobilul ( pe baza unui impumut bancar ) din actuala strada Unirii cunoscut sub denumirea de Palatul Bejan.
Constructia a fost realizata conform proiectului arhitectului timisorean Karol Hart intr-un stil eclectic si de baroc tarziu, cu elemente ale arhitecturii art nouveau la parter, fiind una dintre constructiile reprezentative ale Lugojului . Palatul Bejan este o constructie de tip parter cu etaj si subsol partial. Parterul este destinat spatiilor comerciale si etajul are destinatia de locuinta. Constructia are o forma neregulata , latura mai lunga este situata la sud, pe str. Unirii, cea mijlocie la vest, pe strada Corneliu Coposu, iar cea mai scurta in Piata I.C. Dragan. Parterul are o inaltime de 6 metri (intre pardoseala finita a parterului si cea a etajului), respectiv cca. 5,60m liber si etajul are inaltimea libera de cca. 4,00m. Structura de rezistenta a constructiei este cu zidarie portanta de caramida atat la inchideri cat si la compartimentarile interioare, planseu cu grinzi metalice tip "I" si bolti de caramida (intre grinzile metalice) peste subsol si parter iar la etaj planseu este din lemn . Acoperisul de mari dimensiuni si inaltime considerabila este de tip sarpanta din lemn cu invelitoarea din tigla profilata montata pe sipci orizontale in doua pante , cu forme de trunchiuri de piramida, suprainaltate.Acoperisul este prevazut din loc in loc cu goluri de ferestre circulare sau cu arc circular in frontoanele din axe. Pe coltul constructiei dinspre podul de fier , la etaj se formeaza un balcon cu doua colonete cu capitele corintice si balustrada cu balustri, incadrata de doua amfore simbolizand belsugul. La partea superioara balconul prezinta un fronton cu monograma Liviei Bejan tinut de doi amorasi. Balconul este acoperit cu o cupola poliedrica cu invelitoare din tabla de zinc tip solz. Balcoane se gasesc si in axele celor doua fatade mari, respectv cea adiacenta strazii Unirii si cea adiacenta strazii Corneliu Coposu. Intre ferestre de la etaj si deasupra lor finisajul este realizat din caramida aparenta din klincher. Palatul Bejan este alipit de vechea casa Athanasievici si formeaza un ansamblu de forma unui trapez neregulat, care se dezvolta pe trei strazi (Corneliu Coposu la vest, Unirii la sud si Piata C. Dragan la est, in jurul unei curti interioare, cu acces din actuala Piata Dragan. ( arh. Bejan Mihai din Bucuresti).
Conform descrierii din Planul Urbanistic General al Municipiului Lugoj din 1997 : "..... cladirea este masiva, prin accente locale, decoratiuni imbelsugate si proportii rafinate, se incadreaza in mod placut in urbanistica strazilor.Decoratiunile amintesc de un baroc tarziu, cu curbe si contracurbe si chiar de art nouveau la parter." . ....Toate elementele de art nouveau de la parter au fost inlaturate in timpul comunismului.
Mihail Bejan avea sa isi stabileasca noul sediu notarial in Palatul Bejan si a inchiriat parterul din latura actualei str. C. Coposu in 1902 bancii "DelMagyarorszagi bank" (Banca sud-ungara) si unui patron care pe coltul catre raul Timis a deschis cafeneaua "Corso"- aceata fiind una dintre cele mai selecte locatii de intalnire a intelectualitatii din Lugoj .
.............
1903
In 1903 Mihail Bejan publica la Lugoj, '' Învăţătură pentru poporul român despre legea adusă în privinţa notarilor publici regesci '' . (Catalogul bibliografic al elitei politice romanesti) ... In aceasta lucrare notarul Mihail Bejan specifica cateva invataturi, principii si argumente care stau la baza profesiei de notar printre care amintim : '' Documentele facute prin notarul public au putere de document public si autentic.... Notarul public e indatorat a sti foarte bine toate legile tarii, caci el are cea mai inalta calificatiune juridica .....Notarul public totdeauna sta in serviciul si la dispozitiunea publicului .....Notarul public este dator a tine in secret toate afacerile partilor ....Documentul original facut si subscris la notarul public se pastreaza la loc sigur.... Documentele notariale se pot executa judecatoreste fara nici un proces...''
1906
In anul 1906 Mihail Bejan publica la Sibiu '' Invăţătură despre legile privitoare la notarii publici regești, de M. B., notar public regesc în Lugoj '' ... sursa Catalogul bibliografic al elitei politice romanesti
Mihail Bejan impreuna cu sotia sa Livia de Athanasievici au avut 6 copii, dintre care 5 baieti si o fata, respectiv : Corneliu notar la Buzias, Cornelia (1870-1950), Alexandru (1871-1894) -cadet ofiter, Coriolan, Virgil (1881-1935) - notar la Lugoj, Zeno (1888-1947) de profesie medic.
Cornelia Bejan (1870-1950)
Cornelia Bejan avea printre pasiuni si muzica de pian , astfel la 11 ani a avut privilegiul sa cante la Lugoj in prezenta compozitorului si baritonului brasovean Gheorghe Dima . A participat in 29-30.09.1888 la Concertul vocal- instrumental sustinut cu prilejul Adunarii Generale a Societatii pentru Fond de Teatru Roman organizat in sala mare a Prefecturii Lugoj, la care presedinte al Comitetului organizator era tatal ei Mihail Bejan.In tinerete a realizat traduceri in limba romana din dramaturgia greaca veche publicate la Tipografia Heinrich Uhrman. Traducereile ulterior au fost publicate in foileton in publicatia Dreptatea.
Cornelia Bejan casatorita Ertl cu copii: Margareta , Livia, Magdalena, Ioan si Mihaly (prelucrare foto dupa sursa fam. Bejan)
La inceputul anului 1890 conform rubricii de anunturi a publicatiei Nemzet , Cornelia Bejan s-a logodit cu procurorul din Lugoj, Dr. Bela Katona (1855-1904) iar in noiembrie 1890 conform rubricii anunturi din publicatia OrszagVilag , avea loc casatoria celor doi....Ulterior se recasatoreste in Ungaria cu Janos Ertl si au avut 6 copii (4 fete si doi baieti) : Margareta, casatorita cu Ede Rausch, Livia, casatorita cu Dr. Petheo Janos, Magdalena, casatorita cu Dr. Ratkoczy Nandor, Cornelia, casatorita cu Kontsek Laszlo, Ertl Janos (Ioan) si Ertl Mihaly.
Virgil Bejan (1881-1935)
Virgil Bejan este cel de-al treilea fiu al notarului Mihail Bejan si a urmat cariera tatalui sau avand cabinetul notarial in Palatul Athanasievici-Bejan. Avandul ca model pe tatal sau si la indemurile contemporanilor George Dobrin, Valeriu Braniste si bunului sau prieten diplomatul Caius Brediceanu a desfasurat o intesa cariera si in domeniui politic in cadrul Partidului National Roman. Dupa destramarea imperiului austro-ungar din 1918, in scopol asigurarii ordinii participa la constituirea batalionului romanesc din Lugoj. Drapelul-Lugoj 1918.
La 10 iunie 1919 Virgil Bejan este unul dintre organizatorii Adunarii de pe Campul Libertatii a romanilor banateni , unde s-au adunat mii de persoane din comitatele Caras-Severin , Timis, Torontal si s-a proclamat dreptul natiunii la autoderminare cu adoptarea unei motiuni de condamnare a ocupatiei a Banatului de trupele sarbesti.-Drapelul-Lugoj 1919
Virgil Bejan a fost casatorit cu Lucia Magdu (1903-1983), vaduva avocatului Eugen Costina din Arad. Din prima casatorie , Lucia Magdu a avut o fiica , pe care Virgil Bejan a adoptat-o , respectiv Lucia Valeria Costina-Bejan (1923-2008).
Dr. Zeno Bejan (1888-1947)
Dr. Zeno Bejan (1888-1947) de profesie medic s-a nascut la Lugoj si este fiul cel mic al notarului regal Mihail Bejan si al Liviei Bejan de Athanasievici . A urmat studiile Faculatii de Medicina de la Budapesta. In timpul primului razboi mondial a fost trimis pe front ca medic in cadrul armatei imperiului Austro-Ungar unde primeste diploma si medalia de bronz "Meritul Militar", pentru slujirea exemplara a soldatilor raniti pe front. Pe front s-a casatorit cu slovena Leopoldina (Lea) Cserne (1892-1979) din Leibach (capitala Sloveniei - Ljubliana de astazi) cu care va avea doi copii : Zeno Bejan fiul cel mare s-a nascut la Lemberg, in Polonia in 1917, in timpul primului razboi mondial si Mihai Cornel Bejan nascut in 1923 la Lugoj.
Dr. Zeno Bejan a avut ca pasiune vanatoarea si multi ani a fost presedintele Dianei - Asociatia vanatorilor din Lugoj, participand la multe vanatori si concursuri de tir organizate de asociatie. In perioada 1920-1925 a judetului Caras -Severin devine medic sef al judetului si avea cabinetul personal vis a vis de Palatul Palatului Athanasievici Bejan. Pentru meritul profesional in domeniul medical primeste medalia "Crucea Meritul Sanitar" clasa I-a prin decretul nr.2996/30.10.1925 emis de Casa Regala a Romaniei. (sursa monografia familiei Bejan).
Gabriel Ciupa