In trecut familile instarite din Lugoj aveau la poalele Dealului Viilor, plantatii de vii , gospadarii, livezi de pomi fructiferi, mici parcuri dendrologice ( vezi ''Casa de vara Valeanu '' ...) in care erau case folosite ca resedinte de vara, cum era si ''Casa de la Vie '' a lui Caius Brediceanu...

Casa de la vie din Lugoj a lui Caius Brediceanu ...

     Fara pretentia de a fi o prezentare exhaustiva s-au pompoasa din punct de vedere literar sau istoric, aceasta revenind in sarcina scriitorilor si a istoricilor, se cuvine o prezezentare a istoricului celebrei Casei de la vie de la poalele Dealului Viilor din Lugoj intr-un mod simplist , cu date noi care sa elimine confuzia creata de localizarea '' Casei de la vie '' aflata in proprietatea lui Caius Brediceanu, confudata adesea cu vechea '' Casa de la Vie '' lui Coriolan Brediceanu care se afla in alta locatie din zona Dealului Viilor, Casa de la vie a lui Caius Breciceanu este cunoscuta ca resedinta de vara a familiei Bredicenilor si locul unde au locuit in perioada 1924 - 1926, Lucian Blaga cu sotia sa Cornelia Brediceanu -Blaga in lunile de vara cat au stat la Lugoj si nu in ultimul rand locul unde Lucian Blaga a scris si creat mari opere literare... 

Editare foto - Intrunire de familie la ''Casa de la vie '' din Lugoj in 1936... la implinirea a 80 de ani a Corneliei Brediceanu (stg. jos ) , Dorli Blaga (stg. jos langa Cornelia),  Tiberiu Brediceanu (dr. jos), in spate Olga Brediceanu , Lucian Blaga si Caius Brediceanu...sursa foto alb negru - Muzeul National al Banatului

Istoric ''Casa de la Vie'' a lui Caius Brediceanu...

Casa de vara - Vasile Maniu

      Casa de vara - Maniu din Lugoj mentionata inca din anul 1865 se afla pe actuala str. Strugurilor si cuprindea nr. 12-10. Aceasta resedinta de vara era proprietatea familiei Maniu, acestia fiind urmasi ai unei familii nobiliare instarite din localitatea Racastia, jud. Hunedoara si stabilita la Lugoj. Pe baza documentelor de proprietate si a hartii habsburgice din 1869 cu zona Lugoj, se poate distinge ca familia Maniu avea o ''Casa de vara '' si mai multe corpuri de cladiri (cu destinatie de locuinta pentru angajatii domeniului si anexe gospodaresti ) printre care si cel sub forma de L care se mai poate vedea si astazi la nr. 10 in aceasta locatie...

     In 1888 proprietatari ai domeniului  '' Casei de vara '' sunt mentionati Maniu Aurel ( un fost notar public regal si deputat in Dieta Maghiara ) si sotia sa Hermina Maniu (fosta Haica ).

       Aurel Maniu (1834-1894) s-a nascut la Lugoj si era fratele vitreg a lui Vasile Maniu , iar tatal lor era Alexandru Maniu acesta fiind cunoscut ca unul dintre membrii fondatori al filialei ASTRA din 1896 de la Lugoj. In lucrarea '' Studenti din Lugoj la Scoli si Universitati Europene '' pana in anul 1850 de Dragos-Lucian Tigau aflam ca Aurel Maniu s-a orientat asemeni fratelui sau Vasile Maniu tot catre domeniul juridic si finalizeaza studiile superioare dupa 1850 cu un doctorat in Drept (probabil la Pesta... ).

     Aurel Maniu isi incepe cariera ca notar in institutia speciala a legalizarii proprietatii la Lugoj si vice-notar regal al comitatului Caras (1860) cu resedinta la Lugoj . Intre 1861-1872 a fost deputat in Dieta maghiara reprezentand districtul Faget din comitatul Caras cu resedinta la Lugoj. Aurel Maniu  a contribuit la separatia bisericii ortodoxe romane de cea sarbeasca si la infiintarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania - Banat. In 1871 este unul dintre membrii fondatorii al bancii sibiene Albina unde avea sa ajunga director consilier general. Din 1875 s-a stabilit la Oravita ca notar public regal fiind numit in baza legii notariilor aparuta in 1874 . Functia de notar regal o va ocupa pana la decesul sau din 1894.

Domeniul Casei de vara - Maniu pe harta habsburgica din 1869 pe actuala Str. Strugurilor , nr. 12-10

     Despre Hermina sotia lui Aurel Maniu aflam ca in 1889 era presedinta Reuniunii Femeilor Romane si vicepresedinte in 1906 la filiala Lugoj infiintata inca din 1863 , aceasta fiind o miscare de emancipare a femeilor romane...In 1908 Hermina Maniu era unul dintre membrii noi inscrisi al societatii Fondului de Teatru cu ocazia unei adunarii generale de la Oravita -ziarul Tribuna 19 sept. 1908...

     In 1912 domeniul ''Casei de vara '' trece pe numele fiicei lui Aurel Maniu si a Herminei pe nume Livia,  devenita Livia Vuia dupa casatoria cu un anume Gheorghe Vuia...

Casa de la vie - Caius Brediceanu

     In anul 1924 domeniul compus dintr-o casa de vara si mai multe anexe gospodaresti care se aflau in locatia actula din Lugoj de pe str. Strugurilor, la nr. actuale 12-10 este cumparat de politicianul si diplomatul roman Caius Brediceanu de la Livia Vuia, aceasta fiind descendenta a familiei lugojene Maniu. Domeniul este cunoscut in familia Brediceanu sub titulatura de '' Casa de la vie, Casa de la gradina, Via noua .. a lui Caius Brediceanu ''....Domeniul Casei de la vie se invecina cu Casa de vara - Valeanu (care se poate vedea si astazi ) de la nr. 14 a avocatului Aurel Valeanu cu care Caius Brediceanu avea stranse relatii de prietenie. Resedinta de vara a lui Caius Brediceanu este pusa de acesta la dispozitia intregii familii a Bredicenilor si devine locul de reunire a familiei lui Caius ( venita de la Sibiu), a lui Tiberiu ( venita de la Brasov), a familiei Blaga....

     Caius Brediceanu (1879-1953) este al doilea fiu al Corneliei si Coriolan Brediceanu. A inceput studiile la Lugoj, apoi le-a continuat la Gimnaziul German din Sebes  si la Liceul German din Sibiu, iar ultimele doua clase de liceu la Liceul Sf. Sava din Bucuresti si la Liceul-Internat din Iasi.

      In toamna anului 1896 s-a inscris la Facultatea de Medicina a Universitatii din Viena, pe care a abandonat-o in favoarea Facultatii de Drept din Viena, unde in iunie 1902 a obtinut doctoratul in drept international si in stiinte politice. In paralel, a urmat si cursuri de filosofie la Universitatea din Paris. Dupa terminarea studiilor se intoarce in Banat la Lugoj unde se implica activ in miscarea nationala a romanilor , iar in primavara anului 1906 organizeaza campania electorala a tatalui sau Coriolan Brediceanu care a fost ales deputat in parlamentul de la Budapesta.

      In 1909 dupa decesul tatalui sau Coriolan Brediceanu preia biroul avocatial al acestuia din Lugoj si se inscrie ca avocat in Camera Avocatilor din Timisoara in 5 mai 1909 .

       Intre 17 dec. si 17 ian. 1922 a fost primul ministru banatean al Romaniei Mari , cu functia de ministru de stat pentru Transilvania si Banat . A fost ales si deputat in parlament in 1919 si 1926 din partea Partidului National Taranesc.

     In decembrie 1927 isi incepe cariera de diplomat ca ministru plenipotentiar al Romaniei in Argentina, Brazilia si Chile. In iunie 1919 cu aceasi functie este transferat la Vatican, de unde este mutat la Viena in februarie 1930 unde va ramane pana in 1 noiembrie 1939. Ultima sa misiune diplomatica a fost la Helsinki in perioada 1 dec. 1936-1 mai 1939.

     In mai 1939 se intoarce la Lugoj unde isi reaia activitatea de avocat si se inscrie in Baroul Lugoj in 16 mai 1939.Sotii Caius si Marioara Brediceanu (nascuta Comsa , originara din Saliste, jud. Sibiu ) au avut doi copii , Olga Brediceanu-Fruma (1914-2013) si Caius Brediceanu jr. (sursa bibliografiei lui Caius Brediceanu- Portrete ale Bredicenilor din Lugoj de Anton Rudolf Weinberger - dupa Nicoleta Demian...)

Lucian Blaga - Casa de la vie - Lugoj

     Casa de la vie din Lugoj a lui Caius Brediceanu este locul unde Lucian Blaga si sotia sa Cornelia Blaga-Brediceanu au locuit lunile de vara in perioada 1924-1926 .  Linistea ''Casei de la vie '' aflata departe de peisajul urban si frumusetea locului cu plantatiile de vii, livezi de pomi fructiferi, padurea de stejari din imediata apropriere, arbori si arbusti exotici din curtea caselor de vara ce se gaseau odinioara la poalele Dealului Viilor din Lugoj, sunt cadrul ideal de inspiratie pentru Lucian Blaga si Casa de la vie din Lugoj devine unul dintre locurile unde se dedica scrisului creand mari opere literare.

     In 1925 pe baza scrierilor din Casa de la vie din Lugoj vad lumina tiparului patru drame: Daria (drama in patru acte), Ivanca, Invierea (pantomima in patru tablouri) si Fapta (joc dramatic). In 1926 apare volumul Ferestre colorate (insemnari si fragmente). Tot in 1926 la Casa de la vie din Lugoj gandeste si scrie drama Mesterul Manole (drama in cinci acte), pe care o definitiveaza si o tipareste în 1927.

.... " 7 iunie 1925 Am ispravit Daria drama in patru acte . La vie sub castanul din mijloc " ....extras din albumul Casa de la vie a familiei Brediceanu si semnat de Lucian Blaga

....extras din albumul Casa de la vie a familiei Brediceanu si semnat de Lucian Blaga

        Referitor la celebra Casa de la vie se poate spune ca a existat destula confuzie in localizarea ei, creata in trecut de autoritatiile comuniste incepand cu anii 1950-1960 care au dorit sa stearga adevarul istoric despre aceste locuri in care au fost mari personalitati ...Caius Brediceanu, Lucian Blaga si terminata cu indiferenta posdecembrista. Aceasta locatie de pe str. Strugurilor, nr. 12-10 nu este fosta Casa de la vie a lui Coriolan Brediceanu ci a lui Caius Brediceanu. Casa de la vie a lui Coriolan Brediceanu  ( nume acceptat de propaganda comunista ...) cunoscuta si cu denumirea de '' Via veche'' a fost vanduta in 1909 din ratiuni financiare (nici in prezent nu este cunoscuta locatia ''Casei de la vie '' a lui Coriolan Brediceanu dar numai putin celebra prin numarul mare a personalitatiilor vremii care i-au trecut pragul (cum ar fi in septembrie 1882 vizita compozitorului Ciprian Porumbescu in cadrul unui turneu din Banat...) ....

....un fost corp de cladire al domeniului Casei de la vie aflata pe Str. Strugurilor, nr. 10

       Un alt aspect care merita mentionat este ca in 1924 Caius Brediceanu nu a construit "Casa de la vie" (conform informatiilor postdecembriste ...) ci doar a cumparat domeniul familiei Maniu situat in trecut in locatia actula str. Strugurilor, nr. 10-12 in care era si Casa de vara (cunoscuta sub numele Casa de la vie, Casa de la gradina, Via noua si care se afla la nr. 12) impreuna cu alte corpuri de cladiri folosite ca locuinte de angajatii care administrau domeniul si anexele gospodaresti (magazii, grajduri. etc.). Confuzia se datoreaza ca de fapt Caius Brediceanu a renovat Casa de la vie (cladirea principala a domeniului) aflata la nr. 12, iar cerdacul din lemn a fost reconstruit ulterior in arhitectura neoromaneasca specifica anilor 1930 si la Lugoj. Un argument in acest sens este fotografia din 1936 a Casei de la vie, unde in coltul din stanga al casei se poate vedea elemenete ale arhitecturii neoclasice specifice caselor de sec. XIX la Lugoj si care se mai pot vedea pe actuala casa de la nr . 10 de pe str. Strugurilor, aceasta fiind in trecut un corp separat de cladiri sub forma de L , compus din casa de locuit si anexe gospodaresti pentru angajatii domeniului ''Casei de la vie ''.

sectiune din Casa de la vie din Lugoj in 1936

         Casa de la vie de pe str. Strugurilor devenita legenda la nivel national este cunoscuta datorita numeroaselor marturii ale membrilor familiei Brediceanu si mentiunilor numeroase din scrierile si opera lui Lucian Blaga, in anii comunismului casa sufera transformari si extinderi majore. Domeniul '' Casei de la vie '' este nationalizat si impartit in nr. actuale 12 si 10. Casa de la vie aflata la nr. 12 si folosita in trecut ca resedinta de vara este impartita la randul ei in doua apartamente iar fostul cerdac de lemn cu arhitectura neoromaneasca este demolat si transformat in timp intr-o extindere din caramida, acoperisul acoperit cu tabla este inlocuit cu unul acoperit cu tigla, dar cu pastrarea structurii initiale a casei ... iar in anul 2012 Casa de la vie aflata la nr. 12 este demolata ..  

      ... locatia de pe str. Strugurilor de la nr .12 unde a fost casa de vara a lui Caius Brediceanu cunoscuta sub numele de '' Casa de la vie '' ...a lui Caius Brediceanu

     In prezent se mai poate vedea pe str. Strugurilor , nr. 10 doar o parte din fostele corpuri ale domeniului Casei de la vie construite in sec . XIX, acestea fiind cladiriile care erau folosite in trecut ca locuinte si anexe gospodaresti de angajatii care administrau odinioara domeniul familiei Maniu si ulterior din 1924 a lui Caius Brediceanu .....

Anexele domeniului '' Casei de la vie '' aflate pe str. Strugurilor, nr. 10

      Dupa razboi , marele diplomat de cariera si om politic Caius Brediceanu in ultimii ani de viata s-a confruntat cu mari greutati materiale , este renegat de autoritatiile comuniste care i-au anulat pana si dreptul la pensie . Dupa moartea sa din 1953, in anul 1960 prin ordinul 92/1952 proprietatiile i-au fost nationalizate inclusiv aceasta proprietate devenita legenda la propriu si la figurat cunoscura sub numele de Casa de la vie ....azi numai exista.